Minciunile sunt marunte si mari. Minciuna marunta e trista. Minciuna mare, minciuna care tinde sa ascunda o ticalosie, e urata, desigur, dar ascunde ceva: un fapt. E o lasitate, dar e dictata intr-o masura de instinctul de conservare. Pe cata vreme minciuna marunta, pricinuita de nimicuri zilnice, dovedeste ca in spatelel ei e numai sufletul, nu o fapta, oricat ar fi de odioasa...e numai sufletul, de care cel care minte se rusineaza, simtindu-si-l corupt.