Cu privire la textul lui JorjH:
…Că mare Ţi-i „grădina”, Doamne!
Şi neîngrădită-i „libertatea” (de conştiinţă) a unora care (se) etalează în public (cu) ceea ce scriu, când (se vede bine)… iată, abia dac-au „învăţat” să scrie!
Dar, sincer să fiu, nu mă mai miră nimic. Dăunăzi, Preşedintele României l-a decorat cu cea mai înaltă distincţie naţională, „Ordinul Steaua României în Grad de Cavaler”, pe „scriitorul” Mircea Cărtărescu, cel care, printre alte bazaconii, a scris şi o „carte” numită „Orbitor – aripa dreaptă”, unde, în volumul 3, citim, negru pe alb, următoarele (reproduc): *«Uite cum e cu ţara: cică limbricul iese cu fi-su dintr-un cur plin de căcat, ca să-i arate cum e afară (...). Limbricu-ăla mic se gîndeşte ce se gîndeşte şi dup-aia zice: <Păi, tăticule, dac-aici e atît de frumos, de ce trebuie să trăim noi în gaura aia păroasă, în duhoarea aia de căcat, în bezna aia groaznică?> Da’ taică-su-i zise răstit: <Fiule, să nu mai vorbeşti aşa! Aia-i Patria!>» (pg. 58) * «E dandana mare, dom’le. O să pună armata pe ei, o să scalde Timişoara în sînge... O să pună o pu...» (pg. 59) * «Doar aşa, o ţeavă de mitralieră să le bagi sub nas, si se cacă pe ei» (pg. 59) * «Pînă şi-mpăratul Nero se spăla la cur cu Dero» (pg. 61) * «<Avem ciorapi pentru femei cu găuri>, de unde discuţia trece de la politică la femei, la găurile lor păroase dintre picioare, la ce să le faci ca să le înnebuneşti... Pe cînd unul le zice, a nu ştiu cîta oară, despre biluţele de rulment pe care şi le-a băgat el pe sub pielea p...» (pg. 62) * «Îi plăcea să-şi pună degetul pe fund şi să-l miroasă apoi» (pg. 84) * «La fel, mama nu-i dăduse voie să se joace în cadă, un joc ce i se păruse interesant (şi pe care-l continuase pe ascuns multă vreme): într-o stare de visare şi uitare de sine, îşi rula pielea de pe cocoşel înăuntru, pînă ce ţîmburuşul îi ajungea mic cît un buric şi-apoi îşi trăgea pe deasupra pielea de peste ouşoare, lăbărţată de fierbinţeala apei. Nu mai avea nimic atunci între picioare, era neted ca o păpuşă, în afară de o uşoară umflătură pe care şi-o contempla mulţumit de aşa ispravă. Mama-l certa foarte aspru cînd îi arătase, crezînd c-o va bucura si pe ea, cum îi dispăruse puţulica» (pg. 84) * «Acolo făceau părintii lui caca şi pipi, aşa cum el făcea la oală. (...) În plus, de cîte ori un caca-i ieşea din fund cădea pleoscăind în apă» (pg. 85) * «De foarte curînd ştia că mama n-are cocoşel. Cînd era mic, crezuse că şi mama, şi tata au. Acum ştia că numai tata, deşi nu i-l văzuse niciodată cu adevărat, ci doar observase că în chiloţi avea ceva umflat, că doar tata, vara stătea în chiloţii lui de pînză albă, lungi pînă la genunchi. Pe mama n-o vedea-n chiloţi - si cînd o văzuse complet despuiată-n Silistra, fusese prea mic ca să-si dea seama - dar ştia că n-are cocoşel, fiindcă... Avea-n schimb ţîţe, pe cînd tata n-avea» (pg.85-86) * «De la buric în jos, însă, începea ce era cu adevărat scîrbos si ruşinos: cocoşelul, ouşoarele, fundul mai ales. Erau nişte găuri acolo pe unde ieşeau pipiul si caca, de-asta era ruşine să le arăţi» (pg. 87) *«Tovarăşi, pîn-acum toti s-au căcat în capu’ nostru. Acum avem şi noi gură!» (pg. 144 ; ca să vedeţi cum se vorbea în familia Cărtărescu) * «Dar toate fetiţele si toate femeile aveau o gaură-ntre picioare, care era păsărica lor» (pg. 151) * «în mirosul de caca ce cuprinsese toată casa» (pg. 153) *«Mirosea a urină şi a fecale-nvechite» (pg. 166) * «dragule... dă-mi-o... te rog, te implor, dă-mi-o şi-n popou... aaaaah! aaaaah!» (pg. 185) * «ce-i mai bine, să împarţi un tort şi cu alţii sau să mănînci un căcat de unul singur?» (pg. 186) * «Iulică Vlad n-avea nici pe departe c... e pînă la pămînt ca ale lui Drăghici» (pg. 187) * «O f... în urechi, o f... în urechi, o f... în urechi» (pg. 191 - cei 7 pitici despre Albă ca Zăpada) * «altu’ pe p... mă-sii» (pg.199) * «Li s-a urît cu binele, f...u-i în gură de proşti» (pg. 199) * «nu ne e frică de p... astea» (pg. 199) * «F... mama mă-sii de situaţie» (pg. 199) * «paştele si grijania mă-sii!» (pg. 199) *«băşina porcului sau p...ţigăncii» (pg. 200) * «isprăvile lui Nea P...lea Ion, împăratul francezilor» (pg. 230, cică aşa i-ar fi zis ţăranii români lui Napoleon) * «F... norocul mă-tii, faci pe nebunul, ai? Ieşi în stradă, ai? Pişa-m-aş în gura lu’ mă-ta de căcăcios» (pg. 238) * «în ce căcat v-aţi băgat?» (pg. 239) * «Nu vedeti cum ne strînge capitaliştii de c...e?» (pg. 239) * «Îmi bag p... în regina Angliei» (pg. 241) * «Mă f... în ea de Casă Albă» (pg. 241) *«CIA ce căcat e?» (pg. 242) * «Cică o armată de spermatozoizi ţîşnesc dintr-o p... si merg, voioşi si viteji, printr-un tunel lung si întunecos. Abia aşteptau s-ajungă mai adînc, în p... gagicii, să-şi facă treaba acolo. Ca orice oaste, au trimis o iscoadă înainte, să vadă ce şi cum. După o vreme iscoada se-ntoarce şi strigă: <Fraţilor, sîntem pierduţi! Am dat de căcat!> He-he, aşa şi voi, cu revoluţia voastră. Una-i socoteala de-acasă, şi alta e cea din tîrg. Şi-acum, măi băieţi, că tot aţi dat voi de un căcat cît Casa Poporului...» (pg. 243) * «Jur cu-o mînă pe oliţă/ Si cu alta pe fundiţă/ Că la pipi si la caca/ Voi fi-ntotdeauna gata» (pg. 274) * «Partidul să aibă un singur cur» (pg. 277)… Şi aşa mai departe. Căci aşa scrie Mircea Cărtărescu, onor-decoratul Preşedintelui României, cel mai valoros scriitor pe care l-a dat literatura română după Cel de-al Doilea Război Mondial, cum susţine «marele» critic literar, Nicolae Manolescu.
Pe lângă cele de mai sus,… modesta «creaţie» semnată de JorjH e o glumă nevinovată.
QED
Subiect: Versuri pentru Mos Craciun (Citit de 20224 ori)