Criteriul utilităţii sau cel al inutilităţii ? Inutile amândouă!

[viulian]

Zilele acestea imi caut ceva de cumparat - o mobila de bucatarie ceva mai utila decat asta cumparata in graba acum un an. Ma incadram intr-un buget mic, si trebuia sa ma descurc cumva ca totusi sa-mi pot face mancare.

Am gasit cateva idei interesante prin cataloage, insa oricum trebuie sa fac la comanda, bucataria mea nefiind standard ca alte bucatarii (mai mult lungi decat late), ci patratoasa si cu un geam intr-un colt care ma incurca teribil.

Oricum, incercand sa aleg bine (ca sa nu am ulterior sentimentul ca am aruncat banii), m-am cufundat in diverse alternative, varietati, schimbari (oare sa-mi mai fac un blat unde sa pun aparatele electrice de bucatarie - mixer, microunde, blender, etc) sau sa cumpar un cuptor microunde de forma cuptorului normal, si sa pun astfel cele doua cuptoare unul peste celalalt ? E mai util/functional asa ?
Sa-mi iau o plita incarstrata mai buna sau una electrica (asta pe care o am, cea mai ieftina atunci, nu are ochiul de aragaz inconjurat de 6 sau 8 brate metalice de sustinere a vasului de deasupra, ci doar 4. De doua ori mi-a alunecat tigaia de pe aragaz cand incercam sa mestesc din lipsa stabilitatii, etc).

Oricum, orice alternativa m-as gandi, vad ca sunt nemultumit.

Lucrurile utile (si vechi) nu-mi vine sa le schimb deoarece costa prea mult 'upgradeul' pentru putina diferenta de utilitate adusa; lucrurile inutile luate mai dedemult stau degeaba, umplu spatiu si... au costat bani si nu-mi vine sa le arunc.

Orice mi-am cumparat bazat pe criteriul utilitatii, a ajuns cumva o povara. Nu ma pot 'lepada' deoarece imi este in continuare util iar alternativele noi, acum, nu aduc nimic suplimentar cu adevarat util, ci doar mofturi.
Sa iau telefonul de exemplu. Am un 9300i unde imi tin niste tabele cu cheltuieli, calendar, etc, foarte util pentru mine. Dar na, arata mai ponosit, e generatie de acum vreo 2-3 ani, as vrea ceva un pic mai rapidut, mai nou, mai eye candy. Exista o alternativa, E90 care costa insa vreo 750euros. Fratilor, in conditiile astea eu telefonul il voi schimba dupa inca un an sau doi cand aluia o sa-i scada pretul la ceva decent! Am ales deci un telefon util, fix ce aveam nevoie - cu vreme in urma, iar acum se pare ca nu pot sa scap de el. Alternativa nu aduce ceva radical, ci doar mici chestii ici colo, la o diferenta insa de pret foarte mare.

Sau sa iau desktop-ul. Asta cand l-am luat eram 'in bani' si nu m-am uitat la nici un criteriu. Am vrut sa fie foarte scump, stiind clar insa ca imi e inutil. Nu muncesc acasa, pentru ca sa zici ca imi scot banii si am nevoie de ceva rapid, etc. A fost un moft si o dorinta de a ma lauda prietenilor sa le pice faţa de invidie 
Dar uite ca tot io sufar acuma. Am 'ingropat' o gramada de bani in el, si daca il deschid odata pe saptamana e ceva! Stau pe un laptopel ponosit, dar care isi face treaba. Browsing, chat. Darrrr.... laptopelul l-am ales sa fie util.
Marea pacaleala cu laptopurile in ziua de azi e ca incearca sa-ti vare pe gat rezolutii super mari, si scrisul e atat de mic incat te dor ochii dupa 2 ore. Dar oamenii cumpara.. Stiam ca nu e utila rezolutia aceea, asa ca mi-am luat unul cu 1024x768 si toti ceilalti se cam vaita cu rezolutia lor mare. Am ales bine. Dar nu mai pot sa scap de el acuma. Toate se vand cu rezolutii infernale, si nu fac cu ele nimic in plus decat deja fac cu asta. Dar.. ca sa-l schimb sa simt si eu ca mi-am luat ceva nou, inca niste sute de euro. Fir-ar!

Asa ca acum sunt in cautare de un criteriu pe care sa-l aplic atunci cand cumpar chestii noi. Care sa nu ma frustreze daca vreau sa schimb ceva, ulterior.
Daca aleg utilele, cum am zis, dupa o vreme vreau sa le dau si sa iau altceva, dar mi se pare ca nu se justifica banii noi care trebuie dati. Caci pe cele 'noi' nu le voi folosi altfel, si ce rost are atunci sa dau banii cand si cele mai vechi merg foarte bine?
Daca aleg pe criteriu inutil, doar ca sa ma simt bine ca AM, in continuare e clar ca nu voi folosi decat ca sa ma laud eventual la prieteni si pana la urma nu mai folosesc.

Prin urmare... ce criteriu e bun ?

[Escu]

Criteriul care te multumeste. Adica nici un criteriu. Orice ai alege, nimic nu te-ar satisface. Incerci sa impaci si capra si varza. E greu sa gasesti un produs, sau un serviciu care sa te multumeasca pe deplin. Nu exista asa ceva. E  o lege a omenirii nescrisa. Orice decizie ai lua, pe baza oricarui criteriu, ajungi la concluzia ca: "parca ii mai trebuia ceva". E greu sa multumesti oamenii. Exista oameni care fac compromisuri si se multumesc cu putin si exista ceilalti oameni. Primii sunt cu adevarat multumiti. 

[vetiver]

"Oricum, orice alternativa m-as gandi, vad ca sunt nemultumit."

nu sunt inutile ambele criterii, e inutila si paguboasa mentalitatea asta, pe care, pentru a fi multumit, incearca s-o schimbi, inainte de toate.
nu cumperi nimic pentru a impresiona pe altcineva, cumperi lucruri pentru tine, pentru a-ti folosi tie si a te bucura tu de ele, in primul rand. apoi, daca mai plac si altcuiva e cu atat mai bine. daca nu, nu conteaza - fiecare sa-si ia ce-i place lui, in casa lui.
invidia aia de care crapa prietenii care iti vad desktop-ul, la ce iti foloseste? la hranirea orgoliului? dar orgoliul cu ce te hraneste pe tine, concret?
deci merita sa iti cumperi un lucru util si sa tii cont ca nu intotdeauna pretul mare inseamna calitate mai buna.
apoi, lucrurile sunt perisabile, e normal ca in 2-3 ani sa se uzeze sau sa-ti apara alte necesitati.
daca inca functioneaza si te folosesti foarte bine de acele lucruri, nu vad de ce ar trebui sa le arunci numai pentru ca a aparut pe piata ceva mai frumos si mai scump. asta e rostul pietei sa ispiteasca mereu consumatorii.
si da, Escu are dreptate - nu exista lucruri perfecte.

[desdemona]

ma amuz pentru ca intr-o stare asemanatoare ma aflu si eu,dar responsabilii sunt alte criterii.

cred ca ar trebui sa mergem pe cel al utilitatii.
eu sunt o persoana practica si desi mai cumpar si fac anumite lucruri din simple mofturi,incerc sa imbin utilul cu placutul.
lucrurile la un moment dat se uzeaza,se strica-uitle sau nu ,nu au viata vesnica.
si atunci este momentul sa le schimbi.
uneori savarsim anumite actiuni si luam decizii de dragul unei schimbari,eu fac acest lucru deseori,dar pentru ca din punct de vedere practic,logic si financiar nu imi permit sa fac schimbari mari,profit de dreptul de a avea lucruri marunte asupra carora intervin fara mila.
 


 

[motanel]

Am un ceas cu pendula, mare, frumos si scump al naibii pe care undeva in mintea mea sper sa il las copiilor mei. Il ingrijesc, il sterg de praf, il curat pe interior, mi-e drag, ce mai incoace si incolo?! Sunt insa momente in care mi se face ciuda pe el caci speranta lui de existenta e mai mare si mai lunga ca a mea. Adica... eu voi muri si el va ramane. Nu ii va pasa nici o clipa ca eu nu mai sunt in preajma lui, ca il pretuieste sau nu altcineva. Ma enervez stiind ca ticaitul lui nu isi va schimba monotonia orice s-ar intampla cu mine si poate cu generatii care vor trece peste el. Cand vin astfel de momente ma intreb de ce nu iau ciocanul sa-l fac tandari si sa inving in acest fel o lege nescrisa a trecerii timpului? Raspunsul e simplu: m-as pacali singur. Nu asta e problema care asteapta solutii, caci asemenea obiecte sunt nenumarate. Sa imi accept soarta si efemeritatea in aceasta lume? Eu cred ca am facut-o atat cat e omeneste posibil. Cu toate astea, sunt atent la obiectele pe care mi le cumpar si imi plac cele pe care le pot inlocui atunci cand vreau, nu cand nu mai sunt de folos sau se strica.

[Minerva]

Eu am constatat ceva acasa. Multi romani (si aici ii inscriu si pe parintii mei) isi cumpara cum zic ei "lucruri pentru o viata". Unele chiar rezista si vor ramane poate nepotilor dar altele (cam 90%) s-au stricat exact cand ei au ajuns la batranete. Pentru un pensionar in Romania asta inseamna panica. Abia le ajung banii de intretinere si medicamente. Acum nu zic, ai mei au casa moderna ca au putut cumpara totul din nou... dar altii ajung sa li se strice lucruri de stricta necesitate exact cand nu-si permit altele.
Personal am doar fixul de a nu vedea PAL in dormitor. In rest nu-s pretentioasa. Nu vreau sa ma tina cat sa ma plictisesc si nu tin la mobilier sau electrocasnice. Doar sa nu mi se deterioreze cartile sau cd/dvd-urile

[motanel]

Da, si oamenii care isi cumpara lucruri "pe viata" au dreptatea lor. Eu ii inteleg intr-un fel. Dar daca toate lucrurile ar fi asa de durabile, ce s-ar intampla cu cei care le fabrica?!

Nuuuu! Nu vreau sa intru din nou in discutii politice! Va rog sa ignorati tonul meu si chiar intrebarea daca simtiti ca va "gadila" neplacut! 

[Minerva]

  Evident...evident. Ai vazut ca si masinile de renume au renuntat sa mai fabrice modele de lasat la nepoti? 
Iar de gadilat... cam da e neplacut(am racit si stranut mereu )
Am constatat ca esti genul fitilist. Arunci piatra si te retragi tacticos fara sa continui topicurile sau spunand ca tu nu ai vrut, tu... (nu-i acuza, doar constatare. eu sunt hangita...  slobode la gura astea )

[motanel]

  Nu prea sunt un om tacticos. Sau daca sunt, nu sunt constient de asta. Poate fi vorba de o greseala de interpretare?

Back to the topic, stiam ca o firma tot nemteasca de masini, Voltwagen (masina poporului, in traducere, nu?) a facut un automobil asa de perfect incat se estima ca nu vor mai avea vanzari nici de masini nici de piese timp de zeci de ani. Au refacut proiectul masinii, ce erau sa faca?! 

[Minerva]

Politica, domnisorule...  politica. Nu se discuta
Asa-i, nu te retragi tacticos. Acum observ. Era ceva de felina dar nu-i tactica e... alunecare. Si poate fi si greseala de interpretare (Nici eu nu am voce de soprana )