probabil cel mai greu lucru in a motiva un comportrament este in a-i recunoaste fundamentul temperamental ce l-a motivat. Cam asta trebuie sa admit si eu acum, si, contrar asteptarilor mele, nu pare chiar asat de greu....:
inmulteste cam tot ce stii tu Bllue( apropos, intr-o zi va trebui sa-mi spui numele tau pt. ca mereu cand il scriu imi da senzatia ca vorbesc cu ceva tare trist) despre mandrie ridica la puterea unui orgoliu uneori exagerat si vei afla de ce am replicat in felul in care am facut-o. E destul de usor pare-mi-se mie sa admiti unele hive in atitudine atata timp cat te-ai acomodat cu ele si le admiti in conditiile in care au devenit deja stereotipii de care nu poti scapa... Totusi, cel putin sunt sincer
Punct si de la capat...Urasc sa fiu contrazis si n-am avut prea multe de spun atunci cand mama m-a nascut in luna Leului, semn mai mult sau mai putin atasat felului meu de a fi. Problema este, excluzand din start orice comparatie care nu are cum sa existe, cel putin din ce am vazut eu pana acum pe acest froum...urasc prostii. Nu pozez deloc in modestia de a-mi recunoaste un IQ normal;i ncerc sa nu trec nici in extrema cealalta, dar o spun, si o repet de oricate ori am ocazia: URASC PROSTII! Recunosc, multe dintre reactiile mele au la baza o usoara ironie pornita din superficialitatea cu care cataloghez oamenii la "prima degustare"...cam ratez eu adevarul...deh, n-am intuitia feminina

Portret rapid? Usor arogant(cu tente de major uneori

), cinic (incerc in intervalul suportabilului), repezit in catalogari si ireversibil in refuzul acceptarii imbecilitatii umane. Restul...
...e omul din mine.
Respecte pe care sunt bucuros sa le admit ca meritate pt. temperamentul tau Bllue si multumiri pt. timpul alocat lecturii.
Apropos...ma bucur ca v-am gasit si sunteti ceea ce sunteti.
P.S.: Draga Dana, nu-s deloc nemultumit daca vrei tu ca sa stii
