Din cate ne-ai spus tu domnisoara a avut acel partener incepand cu varsta de (cel mult) 13 ani. Parerea mea este ca l-a interiorizat ca pe un frate mai mare, un model masculin si probal ca s-a atasat de el mai mult din nevoia de protectie. Daca acesta este cazul, atunci este de inteles de ce inca mai are sentimente fata da el, chiar daca el s-a purat urat cu ea. Uneori intelegem ca ce se intampla nu este bine dar este greu sa ne detasam de trecut, de aici si dictonul romanesc "rau e cu rau dar mai rau e fara", care din punctul meu de vedere este o mare idiotenie.
Relatia voastra s-a nascut din nevoia ei de a se descarca si de a suplinii cumva lipsa provocata de iesirea din scena a fostului partener. Am impresia ca, in acest moment esti un toiag de sprijin pentru ea. Daca vrei ca aceasta relatie sa aibe o sansa sa se dezvolte va trebuii sa rezisti si sa dai putin timp prieteniei, mai apoi, poate se va trasforma in iubire. In acest moment cred ca ea nu este pregatita sa raspunda sentimentelor tale asa cum iti doresti, dar cred ca nici nu va zice nu, pentru ca are nevoie de tine.
Nu cred ca cineva iti poate garanta ca daca ai sa fi alaturi de ea si vei incerca sa o intelegi si sa ii oferi suportul moral de care are nevoie, totul va fi bine si relatia se va transforma in iubire, dar sanse sunt, asa ca, daca tii cu adevarat la ea si iti doresti sa fiti impreuna, incearca sa o inteleg si sa ii fi alaturi. Ai rabdare, prima data e interesul (fata de ea), apoi cunoasterea (ei), apoi indragosteala, si abea dupa iubirea.
Nu o poti FACE sa puna mai mult suflet si sa aibe mai multa incredere decat dovedind ca meriti. Increderea si iubirea se castiga in timp, nu cred ca se poate in doar 3 luni, de asta iti spuneam sa ai rabdare.
Iti doresc multa bafta si sper sa vi cat de curand sa ne spui ca va este bine.
Subiect: ce sa fac? (Citit de 8171 ori)
