Rutina

[Just]

Se intampla de cele mai multe ori ca voluntar sau involuntar sa cadem in ceea ce se numeste rutina. Un ciclu pe care ajungem sa-l reluam aparent la nesfarsit ,cel putin in timpul saptamanii cand intra serviciul sau scoala in discutie.

Tu cum iesi din aceasta rutina ? Sunt zile cand te-ai saturat sa tot reiei la nesfarsit :  trezit-cafea-serviciu-calculator-somn si maine la fel.Ce preferi sa faci in aceste momente ? O tura cu masina in oras ,o escapada la munte ,o plimbare in parc ,o iesire la berica impreuna cu prietenii? Pe scurt ce-ti place sa faci ca sa scapi de monotonia zilelor din timpul saptamanii (mai cu seama) ?

[Paul]

Sincer eu inca nu am atins acea rutina, ma pot considera norocos, pentru ca in general imi place sa merg la munca, nu o vad ca pe o obligatie plictisitoare. Oricum, la doua seri merg la prietena, o scot la plimbare, un suc, o pizza, un biliard la sfarsit de saptamana. Alte distractii, un gand, o poezie, un film. Cred ca daca ai un pic de inspiratie nu poti lasa o zi sa devina monotona.

[Just]

Ah!Esti un norocos in ceea ce priveste serviciul.Mai greu e cand pana si in acele 8 ore sau cate sunt se instaleaza monotonia ,mai greu e cand reiei la nesfarsit acelasi lucru ,aceleasi vorbe,aceiasi clienti (sau poate unii mai blonzi ,altii mai bruneti ,unii cu ochii verzi sau altii cu ei caprui).Deh!

Acum eu as putea sa spun ca noptile-mi sunt mereu diferite si una mai frumoasa ca alta. In timpul zilei suntem ocupati ,unul pe un drum la serviciul ,altul pe celalalt si farmecul e pierdut deja .In schimb plimbarile la miezul noptii sunt mai placute pentru ca e liniste ,pentru ca e luna si pentru ca valurile marii se sparg mai strident de tarm .Apoi barurile abia dupa miezul noptii primesc viata ,atunci ritmul muzicii iti atinge toate corzile sufletului.Mereu am preferat serile tarzii pentru "iesit". Cumva noptile compenseaza rutina din timpul zilei .Iar cateodata cand zilele devin chiar enervante atunci este decis : "facem o duminica"- in orice zi ar fi si iese de minune.Hehehe!

[sic]

Mi-a fost intotdeanua teama de rutina = plictiseala. Cred ca plictiseala e periculoasa pentru ca ne face vulnerabili, curiosi. Personal imi place sa fac din orice o sarbatoare si imi plac ritualurile gen cafeluta si tigara de dimineata, imi place rasfatul de a manca in pat, in fata televizorului si imi mai place ceva: sa dorm. 

[viulian]

Bllue, ai 30 de ani ?

[scuze de tonul personal, mi-a fost mai usor sa scriu adresandu-ma asa, dar sper sa fie citit mai mult ca o reflectie interioara despre trecut].

Stii cum e, ma uitam zilele trecute pe o orga de lumini comandata de winamp pe care am facut-o cand eram in facultate. Mi-a luat vreo 2 saptamani, e si acum pe site-ul personal, bai, incredibil cata pasiune am putut sa pun cand am facut-o. Si a fost complicata rau, nu poti sa faci de la cap la coada, trebuie sa mearga toate perfect pentru ca sa ai rezultate.
Acum n-as mai face niciodata asa ceva. E prea ieftin ca sa nu o cumpar de-a gata. Si n-as mai face nimic din ce-am facut de fapt, e prea ieftin orice altceva. Acum fac scriptulete in timpul liber, chestii open source, am inspiratie, dar stii.. m-am plictisit si de astea.

La inceput e interesant caci te descoperi, e placut, nu stii exact cum va iesi, ai o idee, o sapi, o chinui, o slefuiesti, iese si esti mandru. Da' dupa ce faci 1000 de din astea, incepi sa stii ca... va iesi fix cum vrei tu, ca va arata fix cum vrei tu, si toate caracteristicile.

La inceput, cand incepusem sa dau de bani (nu ca as avea acum o gramada) dar na, presupun ca e cunoscut sentimentul cand nu mai esti dependent de parinti, si reusesti sa si ramai cu destui cat sa-ti iei un calculator, sau sa-ti permiti ceva.. mama, mi se pareau ca voi cumpara tot ce e mai bun, ca voi avea 50 de ani in fata de tehnologie noua, de carti noi de citit, ca o sa am etc etc. Eram avid. Acum am cunoscut o gramada de chestii. Oceanul pare imens, dar nu e. Femeile par multe si diferite, dar... fiecare cu piticul ei [evident, si barbatii pot zice ca sunt la fel. Oricat de inteligent/seducator/orice/, tot vreau sa fiu lasat in pace la meci ].

Anul asta a semanant foarte mult cu anul trecut, am facut alte proiecte, dar la sute cate am facut deja, e ca si cum n-ar fi, a trecut anul in aceiasi rutina, si poate ca daca din exterior par ca sunt relaxat, sau ca am acumulat mai multe, sau ca etc, de fapt cam acelasi lucru e. De orice senzatie placuta incepi sa te saturi - nimic nu se schimba, iar robotul mintii cere mereu ceva diferit. Si de unde atatea ? Multi isi cumpara chestii, etc, dar mi se pare furat caciula. Nu rezolva problema. Dar ce voiam sa zic, e ca aparenta 'acumulare' este si realista dar si aparenta. Aceleasi lucruri le faceam si atunci.

Si e deprimant al naibii ca inca 40 de ani bat la usa si... cam tot aia e ce e de 5 ani incoace. De rutina nu m-am saturat inca, pentru ca na, asta e societatea si n-avem ce face. Dar ma cam deprima faptul ca muuulti ani vor fi cam la fel. Copil, copii, familie, facturi - si printre o gramada de TODO-uri, si mici picaturi de miere care nu mai reusesc sa indulceasca mare lucru.

Nu stiu inca rezolvarea - se pare ca majoritatii de varsta mea nu prea le pasa caci alearga inca, iar cei mai in varsta nu-si aduc aminte fiindca erau cu alergaturi
Toti cumva la batraneste regreta ca timpul a trecut. Si la gandul ca voi regreta si eu, sufar de un pretraumatic stress disorder