Iubire...dor...speranta

[un_gand]

Libera sa fiu, as vrea,
sa visez , sa pot canta
cu multe doruri ce-n inima cresc,
si ganduri ce se infratesc,
tot ce simt ca-i omenesc.

In univers as vrea sa zbor
ca un nor calator
ce trece peste tot ce e-n viata
si zambeste de sus plin de speranta
iar seninul il are mereu in fatza.

[un_gand]

Este dimineata….
Incepe o noua zi, insa o alta treapta
din viata ma asteapta.
Tot ce-n viata am avut
am acoperit si a trecut.
Voi lupta
pentru viata mea,
libera sunt.

Este seara…
Imi caut puterea in fiecare clipa
ce nu o cred pierduta
Iubesc…. iarna
cand ma regasesc in ea!
Cat de bine ma simt
cand ascult
fiecare soapta a sa.

[un_gand]

M-am trezit vesela, ca mai tot mereu
Cu putere si vointa ca un zmeu.
Azi este o zi cu soare, dar nu cersesc  indurare
Si ignor pe cei care-mi pun pe rana, sare

Simt ca viata e mult prea frumoasa azi
Ceva ce tu nu poti sa-ntelegi sau sa crezi
Pur si simplu, nimic nu ma mai doare!
Si voi uita de tot ce-n suflet ai vrut sa se strecoare.

Imi place  atat de mult ca sa traiesc
Incat as vrea tot raul odata sa-l lovesc
Tuturor acelora ce vor sa ma iubeasca
Le doresc sa nu minta si sa nu greseasca!

[un_gand]

Chiar daca va simtiti singuri,
chiar daca nu va regasiti in nimeni si nimic,
chiar daca ati renunta la tot si ati pleca,
sa nu uitati ceva…..
-Ingerul si sufletul cu voi mereu va sta.
Ingerul, va va veghea
insa sufletul daca e “incarcat”
mereu va va durea.

[un_gand]

Acum c-am mai imbatranit c-un an,
Si in suflet visuri ma dezmiarda.
Ma-ntreb daca e bine c-a trecut
Sau la fel ca si altii, l-am pierdut?!

Mereu am crezut in daruire
Si m-am chinuit in vis trecut.
Iar lumea din jur e-o amagire,
Cat de multe-n viata am pierdut!!

Dar anii trec fara de veste,
Vin altii si nu pot stii
Cu ei viata-i ca o poveste,
O, Doamne, ce-o mai fi?!

Insa n-am sa ma las invinsa
Si tot ce vreau, am sa-nfaptuiesc.
De nici o piedica nu ma voi lasa convinsa,
Pentru ca viata o iubesc!!

[un_gand]

Sufletul meu este un oras
in care locuiesc
E-eternitatea
L-lumina
E-eleganta
N-nobletea
A-admiratia
pentru fiecare suflet din jur.
Traiesc si simt fiecare litera
 in pulsul inimii.
Zambesc  si lacrimile se topesc
in sufletul marinimos
As vrea sa uit tot
si sa nu mai iubesc
Dar sa-mi amintesc mereu
de orasul in care traiesc...

[un_gand]

Mereu m-am intrebat
Oare de ce Doamne, eu l-am aflat?!
De ce mai facut sa-l cunosc candva
Daca tot el iubea pe altcineva?!…

Privesc in adincul fiintei mele,
Si simt un cer gol, lipsit de stele,
Ma uit cu gandul la lumea de-afara,
Ma vad printre ei precum odinioara.

Simt doar confuzia eternitatii in mine
si sorb tacerile  infinitului din tine
Intr-un fior de singuratate
Ce inca mai asteapta acele soapte

[un_gand]

Gandurile imi calca sufletul
in picioarele trairilor
Inima imi strapunge trupul
cu trecutul amintirilor
Nu vreau palate,
nu vreau celebritate
Le-as da pe toate pe-o dragoste eterna…
nu pe-o noapte.

[un_gand]

Poate ma voi regasi candva,
In ochii altuia...
Si toata pustietatea din inima mea
Va disparea.
Voi simti din nou implinirea
Si voi darui iubirea.
Traiesc, dar parca nu sunt vie
si tot ce simt...aproape nimeni nu stie.

[un_gand]

Daca timpul s-ar opri
Oare liniste in suflet as gasi?!
Oricum nu voi putea sa spun si sa arat
Cate lacrimi din inima-mi scot.

E ca un vis ce nu dispare
Dorindu-mi parca sa-l visez
Astept mereu sa se intample
Ca un miracol in desert.

Soarta as vrea s-o schimb
Dar nu ma-mpotrivesc acum
Stiu ca timpul a trecut, oricum….

[un_gand]

O seara de toamna,
cand simt ca mor
iar, frunzele,
soptesc in caderea lor
iubirea
si gandul meu de dor.

[un_gand]

Cautam iesirea, de multe ori in viata
Cararea sa ne aduca o noua speranta.
Dar unde e cheia putini vor stii,
Asteptand in zadar aceea zi...

[un_gand]

Sunt un suflet ratacit
Si nu e deloc usor
Sa fiu un suflet fericit
De asta imi e dor

Atunci cand sufletul meu
Prin viata s-a ratacit
Simt ca ma apasa tot mai greu
Viata...ca un labirint

As vrea sa fug pe orice cale
Si sa ma rup de viata-n care am crezut
Sa mai pot privi macar odata-n zare
Apusul Soarelui...ce-a disparut

Iar prin minte amintiri imi vin
Cu cel ce-mi este drag
Ce vrea sa ma ridice spre cerul senin
Dar sufletul mi-e greu...si cad.

Nu vreau s-ajung un suflet ratacit
Sa plang dupa un soare disparut
Eu vreau sa fiu un suflet fericit
Sa stiu ca nu am nimic de pierdut

[Un calator]

Nimic din tot ce avem nu-i risipit
Toate ascund bucati din noi
Ne amintesc ca am iubit
Si nu au fost mereu doar ploi

Un suflet ratacit pentru o clipa
Cand poate sufletul e obosit,
Ce a simtit, timid el uita
Si ascunde tot..., ce a simtit.

Dar vor veni cu fulgii calzi din iarna
Noi clipe , tot mai dragi traite
Cand inima si gandul, ne indeamna
Sa spui din nou cu sufletul, "iubite".

[un_gand]

"Dar cine sunt, de unde vin si unde,
Spre ce ma-ndrept, spre ce liman m-avant,
Eu nu cunosc si nici nu pot patrunde,
Iar truda mea e goana dupa vant.

Ma recunosc in trecatorul astazi,
Dar sunt flamanda de timpul infinit.
Nu stiu ce sunt, dar recunosc in mine
Un Dumnezeu ce-n fine m-a gasit".