Sunt unii printre noi care sugereaza destul de des ca a avea bani multi e un semn de necinste si, drept urmare, un fapt demn de dispret. In aceleasi contexte, lipsa banilor e cosiderata o virtute si o garantie pentru increderea celor din jur.
Nu zic, sunt destui oameni bogati care si-au construit averile prin mijloace necinstite. Rusine lor! Dar sunt toti oamenii bogati necinstiti? Este vreun raport intre avere si gradul de necinste? Cei de aici care au o situatie financiara mai buna aveti, cu totii, mainile patate de sange? Cati dintre noi nu viseaza o casa cu scara interioara si curte cu un ponei pentru cei mici, o masina buna, o sticla de Dom Perignon fara teama ca ramanem fara bani pana la salariul urmator, o plimbare cu yachtul la sfarsit de saptamana, o excursie in Egipt sau in Insulele Canare din cand in cand? Cati dintre noi nu ar vrea sa ofere copiilor lor accesul la o scoala mai buna si tot ceea ce ne-am dorit candva si nu am avut? De ce vrem sa oferim copiilor o educatie buna? De ce ii impingem sa invete si sa se faca avocati, medici, profesori, etc. ? Pentru ca avem noi inima buna si vrem sa ii ajutam pe cei din jur? Sau pentru ca vrem sa ii vedem acolo sus, cat mai aproape de varful piramidei sociale, participand la conferinte si colocvii ce se tin la Ritz, nu la crama Pasarica din Vale?
Va imaginati cumva un cerc social format din oameni destepti foc si care discuta despre descoperiri cibernetice dar nu au bani de o bere in buzunar? Or fi si dintr-astia, dar daca sunt majoritatea asa, atunci avem motive de ingrijorare, nu credeti?
Eu cred ca un om bogat poate sa ii ajute pe saracii din jur. un om sarac nu are aceasta posibilitate. Daca bogatul alege sa fie egoist, e problema lui, dar asta nu e motiv sa il apreciem pe sarac.
Dragii mei, nu va mai fie teama sa visati, sa va doriti, avand, totodata grija sa fiti multumitori pentru ceea ce aveti deja! Caracterul omului nu se masoara in gradul de saracie in care traieste!