Constatare

[Just]

Tot mai des observ in jurul meu oameni cu casti , oameni cu radiouri (sau mp3 ,ipoduri sau ce-or fi ) ,oameni cu laptopuri la cafenea etc. Oriunde ar merge :sa arunge gunoiul ,sa cumpere paine sau o sticla de apa ,casca nu lipseste din ureche. Imi pare normal ca oamenii f. ocupati cu multe afaceri sa vorbeasca la telefon pe masura ,dar un oarecare (un om de rand ,cu o pozitie financiar chiar nefavorabila ) ce vorbeste toata ziua de nu se poate lipsi de casca nici cand merge sa arunce gunoiul ? Sau de ce oamenii-si poarta laptopul la cafenea cand nu au internet ,cand nu au afaceri de rezolvat ? Oare nu se pot desparti de Solitaire!?

Ceea ce-mi displace mie cel mai mult este incercarea de a parea ceea ce nu sunt .Ajungem astfel tot la ceea ce a conturat Caragiale in (tragi)-comediile lui.

Intrebearea este : de ce incearca unii oameni sa formeze o alta imagine (decat cea adevarata) in ochii celorlati ?

[Semiramis]

cred că este vorba doar de singuratate. iar când nu ai pe cineva lângă tine, chiar şi un amic sau coleg de muncă, începi să îţi umpli timpul cu lucruri care îţi plac: muzică, navigare pe net etc.

[liviu]

................................
Ceea ce-mi displace mie cel mai mult este incercarea de a parea ceea ce nu sunt .
..................................
Intrebearea este : de ce incearca unii oameni sa formeze o alta imagine (decat cea adevarata) in ochii celorlati ?

Ca sa intelegem si mai clar lucrurile ce tin de suflet, eu prefer, de cele mai multe ori, sa presupun ca "De ce?" inseamna "Cu ce scop?". Deci, cu ce scop incearca unii oameni..!? In primul rand, cu totii facem asa - intr-o masura mai mare sau mai mica -, pentru ca e cu neputinta sa ne sustragem definitiv acestui mecanism: fiecare dintre noi ne formam imaginea de sine, si prin felul in care ne imaginam ca ne percepe ceilalti! Asa ca e inutil sa facem judecati de valoare, atata timp cat acest aspect mult preaomenesc, prezinta doar variatii cantitative, de la o persoana la alta.. 

[Paul]

Mai intai exista inventatorul. Apoi apar inventiile. Apoi apar investitorii care transforma o inventie buna intr-un lux. Arta adevarata si adevaratii artisti sunt cei care reusesc sa transforme un lux intr-o necesitate. Din pacate ori din fericire, ca nu sunt hotarat, in zilele noastre toate obiectele de lux sunt impinse spre zona obiectelor necesare. Automobilul, computerul, becul, telefonul, telefonul mobil, toate au urmat calea asta. Si presimt ca acelasi lucru se intampla si cu obiectele relatate de Just_a_tear. Nu ma mai surprinde nimic, pentru ca la inceputul telefoniei mobile, trebuia sa fii bogat sau om de afaceri ca sa iti fie util un telefon mobil... astazi stim cu totii ce a devenit.

[viulian]

Am parerea asta:
In general oamenii nu mai au chef de nimic, frustrare foarte mare, munca multa, timp liber putin, viata sexuala monotona, bani putini, lipsa perspectivelor de a avea 100 de vile si 10 masini, ma rog. E un stress extraordinar..
Si atunci, apar doua probleme:
a) cum sa maximizezi satisfactia, pentru a compensa cu toate celelalte suferinte
b) cum sa ascunzi frustrarea, pozand in cineva relaxat si ok cu el insusi [si daca iti permiti sa dai sute de euro pe un telefon mobil jmecher / mp3 player / consola de jocuri - cu beneficiul suplimentar al imaginii de sine ca restul ar fi invidiosi].

Deci o cautare a compensarii frustrarii. Eu rar dau drumul la radio si cand conduc sute de kilometri. Chit ca noaptea e plictisitor, etc, tot nu dau drumul.
Pur si simplu nu simt nevoia sa fug din realitate e misto sa ma vad plutind deasupra soselii, 'covorul zburator' fiind fiare amestecate cu benzina si ulei [ca sa nu mai zic mult plastic rotunjit ca sa dea sentimentul asigurator ca totul e ok].

Deci na, nemaiputand sa-si umple gura sugand degetul frustrati, oamenii isi umplu urechile si creierul, 'sugand' virtual din laptele cu gust plastifiato/metalizat.