Perpetum
Eu sunt pământul pe care-l calci tu.
Tu eşti dimineaţa ce-ntâmpină soarele.
Eu sunt iarba de sub paşii tăi.
Tu eşti blândeţea divină
cu care-o pasc căprioarele.
Tu eşti tivul de aur al luminii de sus.
Eu sunt mereu alergătorul spre tine.
Tu nu mai eşti: te-ai pulverizat în apus.
Eu sunt cel ce te visez, şi te-aştept
la marginea zilei ce vine.