IA DU-TE, DOM'LE ŞI LASĂ-NE-N PACE!

[George Ene]

Ia du-te, dom’le, şi lasă-ne-n pace!

Aveţi grijă pe unde călcaţi.
În faţă poate fi o groapă.
În groapă poate fi o deziluzie, ori o iubire.
Dacă te prinde de picior deziluzia?
Cu iubirea e altceva: te laşi prins,
Chiar te rogi să te fericească.

Aveţi grijă pe cine visaţi.
Puteţi visa un zeu cu barda ridicată.
Poate fi zeul războiului,
Să te cerţi cu iubita:
Tu să zici Nu, iar ea să zică Da
Şi să ridice toporul.

Aveţi grijă cui vă-ncredinţaţi.
După ghinionul, ori fericirea, cu groapa,
După visul cu zeul ucigaş,
Vine vremea să luaţi o hotărâre:
Ori-ori. Între Da şi Nu sunt nuanţe –
Probabil Da, probabil Nu,
Posibil Da, posibil Nu.
Deşi mai poate fi şi “Ia du-te, dom’le,
Şi lasă-ne-n pace! Cată-ţi de treabă!”