ieri

[amelie]

Herastrau...liniste...soare...pasarelele cantand...si noi doi...pe alee...mana mea in mana ta...zambetul tau cand ma priveai...obrazul meu pe umarul tau si degetele tale plimbandu-mi-se prin par...si...si veveritele alergand prin iarba...vioaie si roscate...hm, eu mai roscata decat ele...veverite cuminti...asteptand sa le descoperi frumusetea...sa ai rabdare sa se deschida in fata ta...sa fie ele...sa simti viata care pulseaza in ele, si totusi teama de a o arata...sa simti ca vor sa o faca si totusi...greu de prins...greu de descoperit,dar...daca iti asumi responsabilitatea si rabdarea de a le cunoaste...te indragostesti de ele...asa sunt si eu,dragul meu?de-asta te-ai indragostit de mine?

[amelie]

fericirea… strigat mut sufletului tau si al meu, clipe, zile, nopti, puţine, scurte, dar si multe, si lungi,chiar daca un film imaginar de asteptari si ganduri, un spatiu ce creste cand auzim tacerea soptind te iubesc si ne suntem alaturi, toate aceste dimineti cand te desprinzi din visul meu si pleci printre oameni, jurand să te intorci imediat ce nimic nu te va mai reţine departe...mana ce-mi cuprinde mana cand soptesti rosind "m-am întors. sunt aici. te iubesc"...gandul pe care mi-l trimiti in fiecare zi, spunand că visul nu se poate sfarsi…pentru ca eu sunt ceea ce ai asteptat si ne este prea bine impreuna pentru a se sfarsi...
plansul si rasul cand oceane par sa ne desparta uneori, dar pe fiecare tarm te astept si stiu: ai sa vii intr-o zi si vom fi impreuna, chiar daca doar pentru a-mi spune ca pleci din nou…
fericirea… gandul ca acum scriu si sufletul tau e in fiecare caracter formând cuvinte si pauze pentru cuvintele ce vin...
povestea simplă ce se scrie din nou si din nou…