Iubito...
de Muzafer
Iubito, nu te pot asemui,
Cu o padure verde, tropicala,
Sau cu lumina alba, selenara...
Nici cu marea furtunoasa,
Nici cu zarea neguroasa.
Gandindu-ma la minunatul tau suflet,
Imi vine doar o imagine in minte,
A desertului nepatruns nici de trup, nici de cuget,
Intins mai mult decat sufletu-mi cuprinde...
Caldura soarelui e caldura din tine,
Ca nisipul si dunele sunt gandurile tale,
Suferinta ta e ca vantul cel aspru,
Ce zboara peste pustie agale,
Iar sufletul tau e cerul albastru.
Tu esti blanda si aspra in acelasi timp,
Si pura...tu, iubita mea neintinata...
Iar in momentele in care te vad, sau te simt,
Sufletul meu musteste,
De Iubire Adevarata...
Da, tu te asemeni cu desertul frumos,
Cu el te asemeni tu, iubito,
Cu sufletu-ti intins si misterios.
Subiect: Iubito... (Citit de 3039 ori)
