Nici n-apuc sa ridic privirea si sa-mi sterg sudoarea iesind din metrourile unde umiditatea o depaseste pe cea din statii, si in ce dau cu nasul ? In chiloteii de dama, rosii negri sau albi, tanga sau cu dantelute, atarnati ostentativ de niste fiare ruginite, rafturi improvizate scoase in calea oamenilor, doar doar damele se vor impiedica si din atata abundenta naucitoare ceda-vor niste bani vanzatorului in schimbul feminitatii brusc augmentate de noile achizitii.
Si vreau sa ocolesc raftul, da' nu pot din cauza cozii ce se formeaza de fiecare data.
Ca sa nu mai zic de rujuri, oje, margele, cercei, alte zorzoane sau curele, gata sa lege privirea curioaselor.
Meh, vreau si eu un magazine de unde sa-mi cumpar un patent, o surubelnita, ceva holsuruburi. Nu stiu. Lemne ceva, un ciocan. Neah, vise!
Oare profitul acestor magazine e o dovada a cat de tensionate se simt femeile dupa o zi de munca, incat trebuie cumva sa-si restabileasca echilibrul apeland la o mica terapie de shopping ad-hoc ? Sau cumva se rup margelele (ca sa nu zic altceva) asa des incat trebuie altele noi ? Sau ce ?
Ca eu nu pricep.......