Balada nopţii

[lumycriss]

Când în noapte tremură brazii
Şi ochii-nchişi te visează pe rând
Doar ochii mei stau de veghe cu norii
Şi, de-ai fi treaz, i-ai auzi plângând.

Nici nu mai ştiu când ai fugit departe
Şi mi-ai furat lumina din priviri.
Căci, de-ai privi în lacrimile mele,
Ai mai vedea doar triste amintiri.

Ţi se prelinge timpul pe la tâmple
Şi eşti din zi în zi tot mai frumos
Şi mai sălbatic, şi mi-e dor de tine,
Te urmăresc şi te invoc, dar ce folos?

Nici eu nu mai ştiu ce e cu mine,
De unde vin şi unde mă îndrept.
Îmi simt sufletul prizonier pentru vecie
Inima-mi bate-ncet la tine-n piept.

Nu este vis să nu mi te-amintească,
Chiar de te-alung sfârşită de puteri din gând,
Din viaţă, din simţire şi din umbră:
Cât să mai rabd şi până când?

Se spune că în ger iarba nu creşte,
Că timpul, când e frig, n-are hotar,
Însă în mine amintirea scurmă
Iar ceasul meu nu are minutar.

Şi ce n-aş da să te mai văd o dată
Să îţi ating înfiorată mâna
Dar m-ai uitat de mult şi nu-ţi mai pasă
De râd sau plâng, ţie îţi e totuna. (...)

[lumycriss]

Ce rost au florile însângerate
Sau razele înmiresmate la apus?
De ce aud, de ce mai văd culoarea
Când te ador, dar drumul ţi-e opus?

Când tu nu vrei să mai ştii cum mă cheamă,
Când chipul meu îţi e urât, străin,
De ce te chem fără să-ţi spun o vorbă,
De ce mai sper că noi o să trăim?

Vântul îmi mângâie lin părul
Şi îmi şopteşte blând cu glas de nai...
Ştiu că n-ai să mai vii vreodată pe la mine,
De ai veni, n-ai vrea s-auzi decât Goodbye...