Imaginandu-ne viitorul...

[Escu]

Faptul ca ne imaginam viitorul apropiat si departat cu asemenea texturi diferite, ne face si sa le acordam o valoare diferita. Cei mai multi dintre noi am plati mai mult sa vedem un spectacol pe Broadway diseara sau sa mancam o placinta cu mere azi dupa-amiaza decat am da pe acelasi bilet si placinta, dar luna viitoare. Nu e nimic nerational in asta. Amanarile produc suferinta si este de inteles sa cerem o reducere daca tot trebuie sa le induram.

Majoritatea oamenilor prefera sa primeasca 20$ intr-un an decat 19 in 364 de zile pentru o amanare de o zi in viitorul departat pare(din perspectiva momentului actual) un inconvenient minor. Pe de alta parte, majoritatea prefera sa primeasca 19$ azi decat 20$ maine pentru ca o intarziere de o zi in viitorul apropiat (din perspectiva prezentului) pare un chin de nesuportat.
Indiferent ce suferinta inseamna o amanare de o zi, aceasta este cu siguranta aceeasi, indiferent cand s-ar inampla; si totusi, oamenii isi imagineaza ca o suferinta din viitorul apropiat este atat de dureroasa, incat renunta bucurosi la un dolar ca s-o evite, in timp ce o suferinta din viitorul indepartat pare atat de blanda, incat accepta bucurosi sa dea un dolar ca s-o indure.

Am citit randurile de mai sus intr-o carte...am zis sa impart cu voi si sa pun intrebarea: De ce se intampla asa ceva?

[viulian]

Intr-o lume cu atat de multe necunoscute, certitudinea valoreaza cel mai mult. Si... de ce nu, egoismul de a avea totul, acum

Mi se pare normal deci, si eu as face la fel. Nu stiu cu boala cum e, n-am inteles prea bine - dar prefer 19$ azi, decat 20$ maine.

[Escu]

Detaliile vii ale viitorului apropiat, il fac mult mai palpabil decat viitorul departat si prin urmare, ne simtitm mult mai nerabdatori si emotionati cand ne imaginam evenimentele care vor avea loc in curand decat atunci cand ne inchipuim ca se vor petrece mai tarziu.

[lumycriss]

Sunt de acord, evenimentele ce sunt pe cale să aibe loc în viitorul apropiat ne sugerează o stare de linişte şi de echilibru faţă de cele cu termen mai îndelungat de îndeplinire, care ne dau o stare de disconfort, nesiguranţă, scepticism, sau chiar indiferenţă la un moment dat, în sensul că nu mai avem nici un entuziasm faţă de acel eveniment, el consumându-se în primele clipe ale stabilirii termenului de execuţie al său... Nu ştiu de ce, dar mi-a venit în minte situaţia unui cuplu, în care el sau ea îi cere celuilalt să îl aştepte... pt o perioadă de timp... (până când ne terminăm studiile, ne cumpărăm o casă, ieşim pe salariu etc). În lipsa iubirii sau a încrederii reciproce, e clar că acea perioadă va fi una stresantă, apăsătoare... Dar dacă în schimb termenul este dus până la capăt cu succes, nu devine acel eveniment de la finele aşteptării cu atât mai valoros cu cât s-a investit mai mult timp în el, în îndeplinirea lui?

[Switty]

Dupa 364 zile va fi tot "azi" si tot $19 am da..situatiile sunt de fapt, identice..de ce o facem? Poate pentru ca "ce-i in mana nu-i minciuna", pentru ca - asa cum spunea Sweeney - momentul este cel care conteaza si pentru ca nu stim ce va fi maine?..poate..Sau poate pentru ca suntem nerabdatori, cum zice viulian..ambele explicatii sunt viabile..
Insa sunt momente cand merita sa mai astepti o zi pentru a primi acel "dolar" in plus..cateodata, in lucruri marunte (la prima vedere) sta fericirea..Cum spunea Da Vinci, daca nu ma insel : "Amanuntele aduc perfectiunea". Acele chestii mici, peste care sarim in graba, ocupati fiind cu marele tablou, cu rezultatele obtinute rapid, fara efort, daca s-ar putea.
A obtine ceva putin mai tarziu nu inseamna a pierde din valoarea acelui lucru sau a te astepta sa platesti mai putin doar pentru ca nu-l poti avea atunci cand vrei. Daca doresti cu ardoare sa-l ai, platesti si astepti tocmai pentru ca merita.