11 Octombrie, 2025, 12:44:13 p.m.
Totul despre Iubire

Autor Subiect: Prima zapada  (Citit de 10055 ori)

0 Membri și 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

22 Decembrie, 2008, 06:53:10 p.m.
Citit de 10055 ori

ARIDANA

Vizitator
 

Ultima data...a calendarului,
Ultimul strigat din
Ultimul cantec amutit in
Ultima soapta....
Ultima carte de joc,
roasa pe la colturi,alunecand
pe marginea mesei rotunde...
Ultima floare care,
oricum nu va aduce
Ultima primavara...
Ultima ceata,
Ultimul fum din
Ultima tigara a
Ultimei cafele lacrimand a drum lung,
fara intoarcere,
pe-o margine a
Ultimei cani, ciobita pe alocuri,
dar...in nuante de verde...


Ultimul dor din
Ultima viata...din cele 9,
sau,poate,
Ultima clipa adevarata,
din singura ...traita.

Ultimul tren din
Ultima gara si,
Ultimul cuvant nerostit,
sortit sa se piarda, ca
Ultimul graunte de nisip in
Singura clepsidra,a Timpului care,
ar fi prea mult sa se-ntoarca,
doar pentru a privi,peste umar
Ultima umbra,a aceluiasi pom,in
Singurul asfintit,
Cel in care s-a crezut...Om.


Ultimele cirese
nepotrivite pe urechi,
cu rosul stins,atat de bland,de
Prima zapada,
atat de alba,
atat de cuminte,
atat de.....
            ......Liniste.



22 Decembrie, 2008, 06:57:09 p.m.
Răspuns #1

ARIDANA

Vizitator
Contraste atrase de poli opusi,
si,totusi,
   Echilibrul...intre
Ozonul rarefiat de esente inaltatoare si
Gravitatia atinsa,imperturbabil,
de orice corp invins in lupta dreapta,
cautand odihna de...dupa.

22 Decembrie, 2008, 09:01:48 p.m.
Răspuns #2

ARIDANA

Vizitator
Ninge... peste felinarul licarind
langa fereastra mea cu flori de gheata,
inchisa de-o vreme...

Dormi puiule....dormi,
Te rog,viseaza frumos...
Am lasat sub perna visul unei nopti de vara
in care am renascut,
cu palmele soaptelor intinse
catre acea lumina iesind dinlauntru,
care nu doare...
Are sa te-ncalzeasca si
Vei vedea,inca o data,cum...a fost.

Poate ca,nu-mi mai doresc
sa vad cum se termina.
Am sa cred doar si
chiar daca increderea e oarba,
iti spun ca ma voi intoarce,
cand am sa stiu ca pot sa-ti privesc,pe ascuns
....zambetul.
Caci te-ai eliberat,si de asta data,
din acelasi vis....
                      ....pe care il stim,
Nu-l vom termina noi,
l-am dus putin mai departe,
pentru un timp,
caci asa ....a fost,
randul si rostul nostru.

Acum stiu ca,intotdeauna vom iubi,
ca prima data,
atunci cand a inceput totul,
devenind mai frumosi ...cu timpul.

24 Decembrie, 2008, 09:38:21 p.m.
Răspuns #3

ARIDANA

Vizitator
Oglinda
   

Oglinda a sufletului meu,
trecuta peste intelesuri obisnuite,
mereu in cautarea infinitului din cuvant.
Intr-un inceput,uniti prin acelasi foc de ganduri si simtire,
Dezlegati,dar nu despartiti,
Instrainati unul de celalalt dar adusi,iar si iar impreuna,
pentru a-si impartasi vremelnicia timpurilor.
  Stii prea bine,
Uneori,ne vine sa pierdem tot,sa renuntam la ce-am adunat,
Gandim ca,doar asa ar fi sublima acea clipa in care suntem
...unul pentru celalalt doar.
Dar iarta...
Aduna doar fiecare zambet,oftat,lacrima,
dorinta,atingere, ....in gand.
Vei vedea ca avem mult mai mult ,
decat oricine-ar fi gandit
ca pot avea
Doua oglinzi...
una intr-alta luminand.

27 Decembrie, 2008, 09:55:23 p.m.
Răspuns #4

ARIDANA

Vizitator
Cred


Cred ca lupii imbraca ,uneori,
blana mielului bland...
satui fiind sa sfasie noaptea, pana-n luna,
cu cantecul.

Cred ca poti desparte albul de negru,
doar atunci cand alegi  sa dormi, in intuneric,
si nu sa continui  visul cu ochii deschisi
din lumina pe care o iubesti intr-atat...
incat o lasi sa-ti ucida speranta.

Cred in prima zapada,
care mi-a deschis ochii,
si mi-a adus inapoi increderea
ca ziua ii urmeaza noptii,
precum noaptea ii aduce acesteia linistea.


06 Ianuarie, 2009, 09:02:59 a.m.
Răspuns #5

ARIDANA

Vizitator
  Chemare

Scutura-te de mine,
cand te doare stransoarea
aripilor deznadejdii ca nu te pot pastra,
nici in aceasta lume.
Am sa ma usuc,
frunza-n vant,
si-am sa ma pierd in marea de iluzii.

Zideste-ma,in piatra de temelie,
si poleieste-mi statuia cu praf de stele,
sa ma poti arata,astfel,... lumii.
Am sa fug,in rosul si verdele meu crud,
caci nu pot sta,asa rece si dreapta, in fata ta.

Saruta-ma,sa-mi iei din vis suflarea,
care,numai acolo doar,poate striga
numele tau, dureros de drag.
Ma voi deschide,
in privirea aceea muta,
a milei din toata inima,
si am sa uit.

Cheama-ma,si-am sa dau navala,
cu cirese la urechi si maci arsi de soare,
cu faguri de miere si vin ghiurghiuliu,
cu lacrimi de bucurie si soapte de dor.

Tu stii doar,iubire,
ca nu-i loc unde nu te-as urma,
cu ochii inchisi,
flamanzi sa te simta,altfel,
...asa cum esti cu adevarat.



http://www.youtube.com/watch?v=Id-n8rTWQvA&NR=1

« Ultima Modificare: 06 Ianuarie, 2009, 09:11:48 a.m. de ARIDANA »

12 Ianuarie, 2009, 08:42:24 p.m.
Răspuns #6

ARIDANA

Vizitator
La primavara
 
De-ar fi sa uit,
Ramane doar masca,
Chip fara trup,
Bucata de iasca ce scapara stramb.
Lut vlaguit si meschin,
Cu zambetul stramb
Si privirea piezisa,
De ura baltind in venin.

Nu uit,n-am mintit,nu ma mint.
Stiu doar,c-am inghetat putin,
In diminetile reci,cand ceru-i senin,
Si soarele cheama cu dinti de vampir.
Totusi,n-am sa ma duc.

Stiu ca un mugure inca-i viu,
Ascuns in zapada,pana
La primavara...
Nicicand nu-i tarziu.

Ma iarta,iubire,o vreme,
Cat noptile-s lungi
Si amintirile multe.
Am sa-ti mai cant,in ganduri,
Asa cum stiu mai bine.
Voi mangaia in vise privirea ta...cea blanda.
Ascunsa de lumea indepartata,
De vorbe goale si sperante stinse.
Am obosit sa ma tot caut...unde nu-s,
Voi fi doar eu cu mine si usile inchise.

16 Ianuarie, 2009, 09:33:21 p.m.
Răspuns #7

ARIDANA

Vizitator
Si,daca aceasta tacere nu-i a mea?
Sau,ba bine ca...DA!!!
N-are rost sa-ti vorbesc,
Daca n-am cum sa te simt,
Si n-ai timp,
Sa te opresti,sa-ti ating,
...Sufletul...
Inima sa ti-o cuprind
Intr-un anotimp.

Ma lasi,zacand,
Ranit,
Sub cascada de cuvinte,
Dulci,
Sa m-alinte,
...Pana m-am zaharisit...

Ramai,te rog,
Intr-un loc...
Ca-ntr-un joc...
Sa mi intorc gandurile,
Sa-mi adun dorintele,
Sa fiu doar...EU
Nu acel...Dumnezeu al vorbei,
Fara acoperire,ce turuie in nestire,
Crezandu-se mai presus
De fire si simtire...

Am sa te ating,
Si,chiar de-ar fi sa ma sting,
Ma prind sa te cuprind,
Si sa te-nchid,
Chiar pentru o clipa,
In a dragostei aripa,
Sau lacrima...
Ce-o sa planga
Dorul meu...


16 Ianuarie, 2009, 09:36:46 p.m.
Răspuns #8

ARIDANA

Vizitator
     


 
Ai sa privesti,la nesfarsit,cum ard...
Cum se preschimba viata-n ...cantec,
Cum sufletul se impietreste-n jad.
N-ai sa mai stii,cand ti-am zambit,de-am fost eu...suflete,
Sau stralucirea pietrei...e tot ce-a fost.
Ma vei cunoaste doar prin stanca rece,zvacnete
Ale neputintei mele de-a te cuceri...dar fara rost!
Si,spune-mi atunci,ca nici macar nu stiu sa cant,
Ca ma incanta, gandul si amagirea laudelor desarte.
Nu are a face asta cu ce eu sunt,
Mi-e sufletul nebun...din inima,ma mint.
Si totusi,inca as mai vrea sa simt,
Atingerea-ti de piatra...
Nu ma mai vrei,o stiu prea bine,
Ti-ajunge lumea smintita, de-o viata,alaturea cu tine,
Atunci,ma iarta...
Si iarta-mi viciul ce te-a napastuit,
Asta sunt eu...nebuna cu ochi de inger,
Si fete demonice...e trist!
Dar simplu si adevarat!
Sau,poate,complicat de sumbru?
Hai,nu fi suparat!!!
Si maine e o zi....alta 
 

16 Ianuarie, 2009, 09:40:49 p.m.
Răspuns #9

ARIDANA

Vizitator
Noaptea...ziua,sunt totuna,
Soarele incalzeste in van cenusa,
Luna bantuie degeaba,deschisa-i usa
Intra si ies de toate,
Pentru cei curati...curate-s toate,
Pentru ceilalti...mai scapa cine poate!

Pentru cine-s acum,vointa a murit,
Dorinta s-a sinucis din fasa,
Gandul,chiar daca a pribegit,
Departe,in alte lumi,acum si-a pus camasa,
De forta a raului...
Sa sufoce durerea cuvantului,
Sa amuteasca glasul cantului,
Sa-ntunece,mai mult,ochiul necunoscutului.
Lasand loc doar pacatului,
De a te fi...nascut.

Degeaba iti doresti,niciodata sa nu fi trait,
In locul tau,altii sau Altul asa au hotarat.
Tu,robul Lui umil...te-ai supus,
Nimic din ce-ai facut n-ai ascuns,
Urat,frumos,deopotriva ai primit,
Cu inima si sufletul ai iubit.
Ai incercat si sa fii fericit...
Atat cat...voie ti-au dat!

Cine?
Cei cu care te-ai pus...
De ce?
Pentru ca ai fost deschis...
Cu cine?
Cu oricine,chiar de nu ti-a cerut-o inadins...
Pana cand?
Pana cand ai crezut ca esti de neinvins...
Si-atunci?
Si-atunci te-ai stins...
Cum?
Cum se stinge focul de furia apelor...
Si ce-a ramas?
A ramas jocul ielelor si ...
Intunericul...
La ce-ti trebuie?
Nu mie-mi trebuie,lui ii trebuie sufletul meu...
Si-l vei da?
Nu chiar acuma...
Il voi jeli mai intai,
Sa se obisnuiasca sa se-mbrace-n negru...
Pai,si culorile?
Cine...?Care culori...?
Ce sunt aceia sau acelea?
Am facut vreodata cunostinta?
Se prea poate...
Memoria imi joaca feste...
Poate vedeam,
Cand,ochi mai aveam,
Speranta in ei o pastram,
Ce-i rau si-ntunecat indepartam.

Acum,i-am inchis...
Sau,pierdut...
Sau,stins...
E necuprinsa durerea ce zace-n intuneric,
N-ai cum lupta la infinit cu ea,
De intuneric,scapa cine poate,
De unul singur...


Strigi dupa ajutor?
Primit-ai de multe ori...
Sfaturi?
In ras le-ai luat,
Sau,doar n-ai ascultat
Totuna e...
Ce vrei acum?
Raspuns?
Mila...???!!!...Asculta-ti lamentarea!
De ochi sa vezi tu nu mai ai
Poate nici suflet...
Poate nici rost...
Poate nici vina...
Dar,ce a fost...a fost!
E dus demult...si nu s-a mai intors!

DE S-O INTOARCE...
Tu,usa ai inchis si te-ai lasat
Cuprinsa de-ntuneric si sufletul ti-ai dat,
De fapt...
Din el ce-a mai ramas...
Sa-si piarda urma si umbra-n intunericul definitiv!!!
Credeai ca-ti merge asa?
La ce spui infinit?
Cand tu esti...un lucru definit,
Predestinat sa mori...cand ai mai fi trait...
Ajungeee!!!!!!
Gata cu palavrageala!!!
Crezi ca mai tine mult?
Prea ieftina e... abureala!
Esti de prea multa vreme...fumata!
Ooooooo...prea frumoasa fata
Verde,cu parul padure,
Nu mai ai timp,nici gaz de ars,
Somnul ...are sa te fureeeeee....
He,he,heeeeeee!!!!!!

18 Ianuarie, 2009, 11:16:20 a.m.
Răspuns #10

ARIDANA

Vizitator
Nu-mi spune


Judeca-mi vorbele agatatoare,
iedera catarata pe zidul casei tale,
jucausa ca focul aprins de mainile unei tiganci iubarete.

Dar...nu-mi spune ca mint.

Acopera-te cu povestile aduse din lumea mea,
amagite de dragostea in care cred
precum cobrele de fluierul imblanzitorului.

Dar...nu-mi spune ca mint.

Netezeste-ti calea cu descantecele mele de noroc,
si iarta-mi copilariile presarate printre ele,
precum verdeata proaspat culeasa.

Dar...nu-mi spune ca mint.

Ascunde-te din calea mea,daca m-am aprins prea tare
si-am luat-o razna,
nu astepta sa-mi vezi in ochi mila cea de pe urma,
caci nu-mi doresc sa fie pentru tine.

Dar...nu-mi spune ca mint.

Goneste-ma in fiecare noapte cand dormi fara vise,
si cheama-ma in fiecare dimineata
in care nu stii de ce te-ai trezit.
Voi fi eu gandul tau bun
si-am sa-ti dau bruma de curaj,
scanteie a increderii in ce stiu ca poti
si vei face,oricum,chiar si fara mine.

Dar...nu-mi spune ca mint.
Caci,imi voi spune la fel,
am sa adun jucariile stricate,
le voi urca pe raftul cel mai de sus,
unde privirea,sarmana,
nu va mai reusi sa ajunga,vreodata.
Voi sti doar ca acolo-mi zace neputinta
Si,...voi uita
Uitare sa fie tot ce va ramane dupa mine!

23 Ianuarie, 2009, 09:01:11 p.m.
Răspuns #11

ARIDANA

Vizitator
De ce trebuia sa-mi vii acum?
Cat de tarziu si-ntr-atat de albastra...
Incepusem sa-mi scriu memoriile,
Si,unii,le-ar fi publicat,poate postum.
Credeam ca am innebunit,
Pe cat sunt de bun
Sa scap "basma curata"din atatea povesti,
De dragoste,ca a noastra.

Cum te-ai gandit
(Cameleon afurisit!)
Sa ma musti,verde si crud,
De-a mea suava carotida?
Nu te-ai oprit,
Chiar de te-as fi mancat,
Cu ochii rosii,sfaraind.
Stiu,ti-era frica de moarte dar...
Zambeai.
De unde atata pofta de viata?

Acum...
Stai frumos in vitrina mea,
Papusa de portelan,
Impietrita de vorbe dulci.
Ti-am venit de hac!

Totusi...
Mi-e dor de rasetul acela,
In care sclipeau licurici.
Si,puteai sa ma "pici cu ceara"
N-as fi ghicit ce urma sa faci.

Poate...
Imi voi aminti sa te sterg de praf,
Atunci cand am sa aflu,
Aveai si inima...?
Sau,ai fost doar...sufletul meu hoinar,
In palma soaptelor tale.

02 Februarie, 2009, 03:35:53 p.m.
Răspuns #12

ARIDANA

Vizitator
Tacerea

Tacerea,are rostul ei,
cat timp nu musca
prea adanc de-acoperit rana,
neliniste de-ntrebari..."a cui e vina?".

Tacerea,prea lesne-i inteleasa cum nu-i,
cuprinse de tristete pleoape,
de-ascunse ganduri
cu vorbe indeajuns de limpezi
sa mai preschimbe,in fapte,
...cuvantul.

Tacerea,cruzime,
refugiu,
reculegere
a cui? si...catre cine?
destin de amagire,
iluzia lui..."asa este mai bine".

Ti-e dor si....fugi,
te rupi de toate,
incepand cu tine.
Esti fum,
si umbra,
trup fara suflet de-mpartit,
vid de lumina.


Unde

Unde mi-ai fost ascunsa,
poveste cu luminite verzi,
sperante si visuri ce-asteapta implinire?

Poti,oare,sa-mi promiti
ca-ai sa mai stai?
Sa-ti mangai zambetul,
cu soapte de iubire.
Sa-ti legan somnul,
cu amintiri...o mie.
Sa-ti infasor sufletul,
cu arome de fericire,
clipind,uneori,de uimire
ca te-am gasit.

Ai sa-mi astepti visele
cu bratele deschise,
si focul jucaus ,din inima,
sa-mi torc ,la caldura lui,
....dragostea?

Vei rade cu mine,
chiar de nebunatica-mi va fi bucuria?
si,de mine,
cand voi aduna ceata de soricei,...la adapat?

Ai sa ma-nveti sa cred,
ca intotdeauna si totul,
poate fi..."La vie en rose"
...doar sa-mi doresc aceasta?

Vei alerga inaintea mea,cautand drumul,
sau,dupa mine,
atunci cand eu am gasit,pentru noi,
...frumusetea?
Ma vei ajuta sa o aduc acasa
si sa-mi gasesc,in sfarsit,...linistea?

03 Februarie, 2009, 05:56:11 p.m.
Răspuns #13

ARIDANA

Vizitator
Dar...doar doare

Uita-te adanc in ochii mei
si sprijina-mi privirea cu inima deschisa,
Caci sunt prea multe panze,tesute iscusit,l
lipite de geana noastra de lumina.
Mi-e dor si-mi dai amagitoare mangaieri,
Le simt si stiu,nu-s ale mele,
Caci,nu esti tu,doar,in ele.

Voi construi zagazuri apelor tale involburate,
Mistuind,in tacere, focul
si nu vei sti.
Porti,inalte,de maracini,am sa ridic,
peste ce ti-am aratat,candva,ca sunt...

Lumina ucide...stiu,
atunci cand iscoditoare-i,pe ascuns,
si arde apoi,in loc sa incalzeasca doar.

Luceafarul,doar noaptea-mi vrea iubirea,
doar lacrima cuminte,
pe un pervaz de vise adormite.
...asa cum n-am sa fiu!

Imi voi musca,de-acum,do-ar mainile,
ce,inainte-ti aduceau ofrande.
Pe placul tau nu sunt
si am sa iau aminte.
Nestiutoare umbra cu nestiute taine,
ma voi ascunde,dara,de tine,
de-acuma inainte...

Prea indelung ma cheama tristetea,
stii,uneori,chiar nu mai pot lupta,
cu si in folosul morilor de vant.

Imi voi lua si dragostea...si vina,
Ai sa ramai curat...
de dorul meu ce doare
...iubite.
« Ultima Modificare: 03 Februarie, 2009, 06:26:18 p.m. de ARIDANA »

07 Februarie, 2009, 01:40:17 a.m.
Răspuns #14

ARIDANA

Vizitator
Fugi
de Veronica Micle

"Fugi", îţi zic, căci a mea minte
Prevesteşte numai rău ;
"Nu te du", şopteste-n taină
Sufletul şi dorul meu.

Tu cunoşti câtă iubire
Pentru tine eu păstrez,
Şi-apoi cu cuvinte rele
Cum mereu te depărtez ;

Şi nu ştii cui a te-ncrede
Vorbelor ce ţi-am rostit,
Sau iubirii făr' de margini
Ce tu-n ochii-mi ai cetit.

Vai ! Şi eu nedumerită
Mă muncesc cu mult mai mult
Căci nu ştiu ce-a fi mai bine :
Mintea, inima s-ascult ?



Când îmi plec
de Veronica Micle

Când îmi plec fruntea pe mână
Fuge gândul meu pribeag
Şi mă cred că-ţi sunt stăpână
Ţie, vecinic mie drag.

Şi mai cred, ca altădată,
Că tu mie te închini,
Şi cu inima-ntristată
Greu, de dorul meu suspini.

Atunci câte sunt în lună,
Câte-n stele şi poveşti
Trec prin mintea mea nebună
Socotind că mă iubeşti.

Dar tresar... şi de pe mână
Ridicând fruntea încet,
Eu din visu-mi de stăpână
Tristă roabă mă deştept.


Dialog liric
de Veronica Micle

Şi-acum mă-ntreb eu: simţirea adâncă
Cum de se naşte pentru un portret ?
Căci nu văzusem ochii tăi încă,
Ştiam atâta că eşti poet !"

De-aş putea întrupa iubirea
Ce simţesc eu pentru tine,
Timpul şi nemărginirea
Dânsa le-ar cuprinde-n sine...

Să pot întinde mâna s-o pun
pe fruntea ta
Încetul la o parte şuviţele le-aş da,
Senină să rămâie, curată ca un crin,
Icoană de iubire la care să mă-nchin.

Dar tu ca un luceafăr departe
străluceşti
Abea câte o clipă în cale-mi te iveşti,
Apoi dispari; – şi-n urmă rămâi
în gândul meu

Vedenie iubită la care mă-nchin eu.
Şi-n oara cea de pace, de sfântă
liniştire,
Fiinţă mult iubită, ce-n lume
te-ntâlnesc

Decât oricând atuncea mai mult eu te
slăvesc...
La tine se îndreaptă cu drag
a mea gândire.
Şi a cerurilor taină adâncă şi divină,
Ce-n mintea-mi mărginită îmi pare
c-o cuprind

Ca s-o-nţeleg mai bine eu ochii
mi-i închid
Şi-atunci văd că de tine e inima
mea plină


The only luck
de Veronica Micle

The only luck and good thing
In this world out of all
It’s I’ve been always waiting
For you, with all my soul.

Of fate’s the only blow
That I’ve feared the most
It was my dreadful woe
When from me you were lost.

Now all I do, heartbroken
Yet painless, out of steam
Is contemplate the token
Of yesterday’s sweet dream.


My thought...
de Veronica Micle

If I could I’d tie my thought
And to heavy chains I’d seize
Maybe then, willing or not
It will finally appease

For, without letting me know
It would always go astray,
When I look for where’d it go
Find it fled again your way

What I feel then, I don’t know
But if I would have that might,
Wings to my thought I would grow
Just to help it in its flight.