11 Octombrie, 2025, 09:00:16 p.m.
Totul despre Iubire

Autor Subiect: Prima zapada  (Citit de 10069 ori)

0 Membri și 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

22 Februarie, 2009, 06:50:46 a.m.
Răspuns #15

ARIDANA

Vizitator
Am plecat

Am plecat,iubire,sa caut ....primavara

Imi era atat de frig,incat lacrimile
Mi-au inghetat in coltul ochilor,
Iar,de privirea pierduta in gol,
Mi s-a agatat o amintire dureroasa dar adevarata,
Si,nu mai stiu,
O palma sau viscolul m-a plesnit a
Trezireeeeeaaaa!!!

Tu nu esti asa,
Oricat ar umbla sufletul,aiurea,
Ai inima si,inca bate,
Incalzeste atat cat poate,
Odihna?...cateodata...
Si-o merita,
O las,caci stiu...ea nu ma lasa,
Sa uit.

Am sa ma-ntorc,
N-am sa mai pierd nici un apus,
Pana la ultimul...
In verde am sa ma-mbrac,
Caci,stiu acum,iti este drag,
Sa iti zambeasca toate florile...
Pana la ultima(nu cea din urma)
Cand ,ostenit,apari in prag.

Doar, stii ca
Luna nu-i de mine,
Iar stelele,lucesc ametitor de trist,
In noaptea multa si prea neagra,
N-au viata noastra,
Scurta,dar atat de draga.

24 Februarie, 2009, 09:57:54 p.m.
Răspuns #16

ARIDANA

Vizitator
Atat

Aceasta mare,
atat de linistit intinsa
la picioarele ce dor...
de-atatea drumuri
spre acel ecou fara urma.

Atat de muta si surda,
asteapta si-asculta.
Mi-e teama sa-nnot
si cerul ma cheama,
nu mai pot,
nu stiu sa mai zbor.

Atat mi-e de dor sa cred,
si-atat de greu sa uit,sa astept.
Doar...petrec cu privirea,
Fiece umbra,
Fiece soapta,
Fiece candela stinsa.

25 Februarie, 2009, 08:51:47 p.m.
Răspuns #17

ARIDANA

Vizitator
Ce rost mai are...acum?

Ma intreb de ce ai vrut sa stii,
in cate culori poate rasari si apune
sufletul meu...
Cat de mult ti-ai dorit s-atingi
florile atunci cand infloreau si,
de ce ai ajuns, mereu,
prea tarziu, cand vantul
rascolea frunzele
si trantea usa dupa usa,
de peretii singuri ale aceleasi case.

Ma intreb,de ce ai vrut sa afli,
de cate ori si-n cate feluri
clocotesc vulcanii noroiosi...
Cand,de fiecare data,
pluteai doar,deasupra apei,
trimitand bezele nuferilor
si arucand firimituri delicioase
lebedelor cuminti si nestiutoare.

Ma intreb....
cand a fost prea tarziu,si
daca e ,vreodata,prea devreme
sa spunem lucrurilor pe nume
si...
cat anume dam lumii,asemenea
cu ceea ce alegem sa fim,
doar,atat cat privim
prea inainte...
prea inapoi...
Aproape, este intotdeauna dorinta,
ce ne pare prea mica pentru a cobori
pana la ea,pentru o mangaiere chiar,
descoperind frumusetea
din fiecare lucru,
oricat de mic ar parea rostul lui,
la o prima vedere.

Ce este pacatul ...atunci?
Dar...acum?



« Ultima Modificare: 25 Februarie, 2009, 09:38:03 p.m. de ARIDANA »

17 Martie, 2009, 09:51:10 p.m.
Răspuns #18

ARIDANA

Vizitator
De-atatea ori,m-am pierdut in limpezimea ta,
Lac de munte.
Am invatat sa fiu ploaie....
si-apoi,am rasarit in curcubeu de uimire ca
Focul si apa,in cantitati egale,
Au deslusit alchimismul iubirii.
Si,totusi,uit sa dau ascultare,mai mereu,
Vorbelor tale de liniste si coborare in pamantean,
Caci,radacini nu mai am, de mult,
Doar aripile de incredere ce mi le-ai daruit,
Am sa le-nalt,iar si iar,
Pana la soare chiar....


http://www.youtube.com/watch?v=KHGbr92tuCM&feature=related

13 Iulie, 2009, 10:10:07 p.m.
Răspuns #19

ARIDANA

Vizitator
   Si ,iara...dara

Mai incerc,o data,
sa slefuiesc o piatra acra
cu una,inca,mai amara...
Sa-ti cant asa cum stiu
ca poate fi ultima oara,
cat omenesc ma prind
sa te cuprind dinspre adanc,
inalt,tu ma ridici sa nu te-ajung

Dara,nu ma las
si...cad,
sloiuri de gheata mi-aluneca
pe urma ce-o vezi
 
Tu taci,un timp,
apoi in hohote ma scalzi
pierduta ma credeai
si-acum abia ma vezi
cum sunt

Mai stii...
cum soarele rasare din mare
mereu,
a doua zi,
dupa furtuna noptii

Si,poate,iara,graiul ti-e robit
dar glasul numai mie se supune
caci draga-i sunt,
asa cum stiu,
iti sunt doar tie.
  

« Ultima Modificare: 13 Iulie, 2009, 10:22:43 p.m. de ARIDANA »

21 Decembrie, 2009, 01:30:09 a.m.
Răspuns #20

ARIDANA

Vizitator
  Nu-mi mai spune sa cred
ca nu-i doar desertaciune lumea,
  iar luna va ramane asa
cum o deseneaza inima ta.

  Cum poti avea ,deodata,
linistea si curajul de-a incerca
  sa nu te dezamagesti pe tine
privindu-ti in ochii altora neputinta?

 Iarna asta-i a mea,pentru totdeauna,
zapada ei,ultimul alb ce-a acoperit
  lutul secat de lacrimi...




 
 

22 Decembrie, 2009, 10:53:02 p.m.
Răspuns #21

ARIDANA

Vizitator
  Deunazi,m-ai colindat,in joaca
si ti-am raspuns c-un zambet
...inca mai traiesc,
apoi,
fereastra am inchis.

  Ma iarta si rabda-mi tacerea
pe care stii ca n-am vrut eu s-o tin,
m-am invatat asa, salbatica,
si nu mai stiu de-i bine ce fac,
daca-i devreme inca,
...ori e prea tarziu.
 
 Sub brad te gasesc in fiece noapte,
luminile-n el sunt povestile noastre,
acolo mi-e bine ...primesc alinare,
in loc de cuvinte sunt vise frumoase,
ce se aprind si se sting,
...noapte de noapte.