Povestea mea...

[ARIDANA]

 

   Ar fi fost la rand un basm,o poveste de dragoste,ceva indestul de picant,dar s-au inventat pana si bomboanele de ciocolata de felul acesta.Si-atunci,cum sa mai crezi ca poti schimba ceva spunand povestea ta celor care stiu cum se termina de fiecare data...ori  /  ori 
  Si,totusi... 

    http://www.youtube.com/watch?v=s1ZH8QWBXrI

[ARIDANA]

    Nu mai stiu daca ar trebui sa-mi fie teama de povestile care se preschimba in realitate ,de iluziile pe care mi le-am facut si nu s-au implinit conform "planului"...ci mult mai bine,de ceea ce ma priveste sau cine...daca ma inteleg ,daca sunt cu adevarat sau doar imi doresc.
    Intotdeauna am avut partea mea de adevar pentru care am iubit,am urat,am asteptat(chiar daca nu mi-a placut asta niciodata),am pierdut,am castigat.Nu mi s-a parut o rusine a ingenunchea, deopotriva,in fata celora care sufera si nu se pot ridica,dar si atunci cand esti lovit de cel care nu stie cum se face aceasta.Poate ca nu-i bine sa crezi ca tot ce zboara se mananca ...dar nici sa inghiti totul numai pentru ca nu intelegi ce-i foamea sau nu poti zbura.

    La mine,povestile de dragoste sunt cam asa....
      Vulturasul ocheste,dupa zboruri multiple si tot atatea victorii usoare, ceea ce el isi facuse iluzii a fi o lebada cu potential de stralucire progresiv-progresist(..si nimeni nu i-a contestat pana atunci intuitia)...Incepe zborul,mai ciudat pe masura ce trec zilele si noptile nenumarate (doar uneori, de-o parte..nici pe aproape de adevar).De fiecare data insa,scena se schimba,ritmul de asemenea...
      Intr-o noapte se face lumina si de-atunci nu se va mai sti ce e vis ori realitate.Daca Cenusareasa a plecat intradevar la palat cu dovleacul preschimbat in caleasca,ori a stat cumintica acasa si-a visat frumos dupa ce-a facut din el o placinta ce i-a placut (pentru prima data in viata ei...!) deoarece avea gustul de caramel din reteta printului...
      Intr-o zi printesa vesnic bosumflata,ce fusese preschimbata in bradut si lasata intr-o poienita din mijlocul padurii (pentru a medita la nemurirea sufletului...) , il zareste pe broscoiul cel verde,de pe marginea paraiasului din apropiere si prinde drag de salturile lui buclucase.Tot ce conteaza e culoarea (nu cea politica...) caci verdele va fi intotdeauna speranta si incredere ...
      Iar intr-un asfintit toate raman tacere,caci asa e mai bine,poti vedea multe cu ochii inchisi...poti auzi,chiar mai multe, cu inima deschisa...

    Si-atat...

[ARIDANA]

http://www.youtube.com/watch?v=d-KLdLoarUQ&NR=1


...e o traducere libera a melodiei,in felul meu de a intelege 

Nu-mi mai pasa cine a gresit
sau a cui e vina,
Eros a scris romane de greseli.
Cuvinte mici,vorbe mari,
cand le-ai spus pe toate
povestea se termina.

Imi pare rau, doar ca n-am avut timp
...nici macar de-o cafea.

Dragostea mea gresita,
spune-mi ca esti bine
si pentru atata lucru n-ar trebui
sa ne intalnim vreodata.
Dragostea mea gresita,
spune-mi ca suntem prea batrani,
si ne e teama.

Anul nostru de fabricatie
ar trebui sa cada-n foc si sa arda,
caci,asa cum suntem ,nu vom trai cu adevarat
...niciodata din amintiri.

Nu-mi mai pasa care din noi a trecut,
mai departe ca vantul,
nici ca ti-am schimbat numele,
si acum ma poti chema
...doar pe numele meu.
Dar,ca un bun prieten,
te voi pastra cu mine mereu.

[ARIDANA]

....Incepusem sa cred ca timpul va trece mai usor,ca va fi de partea mea macar o data.Ninsoarea s-a transformat in ploaie,cea mai rece,si tot curge pe-afara.Ma obisnuisem cu aerul inghetat,cu aburii care invaluiau fiecare respiratie, fara sa fie semnul ca ceva se topeste inlauntrul meu.Si-apoi...ploaia mi-a fost intotdeauna ca o sora mai mare,ea stia raspunsurile ,avea rabdarea si indrazneala sa mi le spuna "verde-n fata"...stergand urmele.Dar... atunci cand urmele raman inghetate si te tintuiesc in trecut?

    O sa treaca si ploaia asta...

[ARIDANA]

    Si-a venit,din nou, zapada,sa se-astearna peste amintiri.Daca as mai putea sa le scriu ca inainte...Poate m-am jucat prea mult sau poate asa sunt eu,iau in gluma adevarurile pentru a le vedea trecand cu bine...Uneori mi-e greu ca nu mai pot spune povesti...doar le ascult pe-ale altora si caut asemanarile ce nu vor sa apara.Fac schimb cu noaptea...somn pentru vise,liniste pentru odihna,amintiri pentru uitare.Nu ma mai intreb daca e rau sau bine...doar sa fie ceva,inca...

   Inca, ma joc...

http://www.youtube.com/watch?v=mprCJd74vFQ

[ARIDANA]

   Zilele trecute mi se facuse o pofta nebuna de-o inghetata,desi mi-era tare frig,mainile si picioarele imi erau bocna de...sinceritate.Zapada scrasnea sub picioare,viscolul din vant imi unea genele streasina si doar cate o lacrima imi aducea aminte ca sunt vie inca,dar si ea se facea turture pana sa ajunga sa mi se innoade in barba.
  De ce,totusi, pofta asta nebuna sa racesc totul si pe dinauntru?Sau,poate nu asta incercam sa fac,as fi vrut sa am un motiv sa intetesc focul palpaind in jarul fara sperante.

    Peste toate acestea,aseara s-a pornit o ploaie linistita care,in alte imprejurari, ar fi avut efectul de-a ma linisti o vreme.Nu s-a intamplat .Ploaie peste nameti ?Cum vine asta ?Cum se pot apropia cele doua redute,calda si impietrita? Cine va castiga?



   Nu trebuie sa fie vorba de-o lupta,asa cum nu este vorba de un joc.Si,totusi,doar asa totul este permis.
Teoria relativitatii,cea a lui Albert Einstein postuleaza, ca idee de plecare, ca viteza este relativa,depinzand de miscarea observatorului,cel raportat la care este stabilita.Siii...ca lumina se deplaseaza la viteza constanta,indiferent de starea de miscare si viteza observatorului care incearca sa determine valoarea cu care lumina calatoreste prin diverse medii.

  Dorul este relativ,ca si observatorul...doar lumina ramane si e de neoprit,in acelasi timp...

Buna ar mai fi o inghetata,sa ma opreasca din aberat...Pana atunci,ma obsedeaza ce ar mai fi relativ,mult mai decat ma simt eu.

   

[ARIDANA]

   Imi amintesc franturi din trecutul indepartat si nu-mi vine a crede cat de mult am lasat sa ma inghete iarna aceasta.Cum nu mai pot sa raspund cu caldura,ci doar sa accept ca numai pana aici am reusit sa-mi doresc,sa vreau ca tot ce mi s-a intamplat in viata sa existe,sa devina amintirile frumoase pentru acum,cand este "prea tarziu" pentru orice noua incercare.
   Imi lipseste mult felul in care eram,curajul pe care il aveam sau sa-i spun inconstienta,copilarie.
 

   A fost o data,o fata tare salbatica,ce nu statea sa fie mangaiata,doar sclipea atunci cand visa si-apoi se ascundea in povestile ei, unde tesea ite intotocheate carora sa le dea drumul ,unora ca fluturi,altora ca pasari,doar sa le poata vedea zburand in lumea adevarata...
  Cand a inceput sfarsitul?Poate atunci cand a invatat sa uite de dragul altora,sa ierte ...

[ARIDANA]

    "Moving with the current
Makes you like everyone else.
     Moving against the current
Makes you your own person."... scrise undeva(din intamplare...?),pe net.

   Cat de multi dintre noi isi doresc sa fie diferiti ? Totul se plateste, intr-un fel sau altul in lumea noastra,chiar si ceea ce n-a fost de vanzare niciodata.Ce n-are nici un pret ori este fara valoare ,ori nu i s-a inventat 'scala' de comparatie,sau nu sta intr-un loc sa i se aplice pretul.
   Si-atunci...? Cand pierdem cu adevarat ceva ?

[ARIDANA]

  "Flori de mar si papadii'
           in livada fara zumzet,
               cum vor fi?"

http://www.youtube.com/watch?v=XjO7Qf2CHAU&feature=related

[ARIDANA]

    Noapte buna, Lovetime si multumesc din suflet pentru tot ce am invatat alaturi de voi.
Sper ca voi reveni candva,cu alte povesti despre lume,asa cum o vad eu.
    Deocamdata,liniste...

[Angy]

Ai plecat??!!!...In curand o voi face si eu dar mai intai vreau sa promiti ceva: ca te vei stradui sa fii fericita, ca vei munci pana la epuizare pentru asta. Lumina si iubire, Aridana!

[Ezo]

tu de ce sa pleci, Angy? 

[Doareucumine]

  nici bine nu a inceput ca sa si sfarsit. Ma refer la povestea de dragoste mult visata. Am inteles de la viata ca nu e bine sa vizesi cu ochi deschisi.

[vero-visator]

...e un afis,l-am citit azi dimineata,in gara,cand plecam la serviciu.Il mai vazusem,in alb negru,imaginea lui Caramitru,care imi placea odinioara,poate pentru ca atat de frumos canta"Buna seara iubito,/te-astept ca si cand...".L-am citit spuneam,mi-era tare somn sau lehamite,infulecam un covrig polonez mare,lipicios si plin de fulgi de cocos pe care imi varsam of-ul.Mi-era somn si mancam sa-mi treaca,trebuia sa ma trezesc,sa ma concentrez la altceva...scria mare,cu rosu Conferinta "Limitele asteptarii"...si-am reusit! E indeajuns de mare asteptarea si faptul ca n-ai incotro si te incumeti la ea,dar e mult prea multa cruzime sa-i mai cauti si limitele.E unul din lucrurile pe care daca-l adancesti apare si mai hidos de cat este.Ai incercat vreodata sa infrumusetezi asteptarea? E la fel cu a urati frumusetea...inutil si absurd.




...la fel sunt simbolurile si metaforele care care dezgolesc misterul si pun zorzoane lucrurilor marunte,frumoase prin simplitatea si naturaletea lor.
 
De cate ori am gresit, amarnic de mult
iti vroiam buzele si sarutarea lor fierbinte,
dar ma amageam ca totul va trece
gandind la racoarea izvorului
pustnic in munti de tacere.
 
Am vina ca te-am dorit in brate,
sa ma innebuneasca sangele tau
simtindu-l pulsand in pielea aceea,
care cu greu mai cuprindea dorintele trupesti.
Ii spuneam doar copilului din tine,
povestea despre albine si flori,
ca si cum as fi reusit vreodata sa te vrajesc,
cu buruieni neincercate de mine.
 
Ghetari si diamante incrustate in trupul dragostei,
turturi atarnand de ciresele prinse de iarna pe ram,
pietre sclipitoare aruncate in iarba umeda,
cearcane de perle ochilor neadormiti de visare,
si colivie de aur inimii ce bate pentru inima doar
...

am spus ca ma voi intoarce

http://www.youtube.com/watch?v=eR9H8rPSYZY

[vero-visator]

 De ce au trandafirii spini?
O intrebare prafuita,banal de clasica la fel ca si raspunsurile care i se pot da...
Si e toamna, iar...


http://www.youtube.com/watch?v=Mm9xprCY-bI