Acum iti scriu prima data,
Cu adevarat.
Cu obloanele trase,
Cu vitralii pe lustra, ma inspir
Si sorb orice spectru cromatic,
Catalizandu-mi stihul.
Cand nu-mi mai bate vantul foile,
Cand nu-mi mai bazaie muste pe pix,
Departe de orice interferente,
Ma inchin, ma inclin si-ti dedic,
Un paraias de vorbe.
Nu-ti scriu prea multe,
Sa nu ma pierd in amanunte,
Nici prea putine,
Sa par doar superficial.
Mi-e dor de tine.
Atat vroiam sa-ti scriu.