Toamna

[valentina]

Printre sutele de ganduri ce-mi treceau acum prin minte
Tu ,fetita dulce-a ploii,cu-mpletiri de ape line,
Ne-ai adus acum pe prispa o miasma de-ntomnare,
Si ne dai de stire-n plete ca suava doamna vine.

Toamna, cu sclipiri in ochi-ti tandri-stropi de ploaie !
Ce ne mangai dulce chipul cu miresme-nbelsugate,
Rugi de struguri duci in spate ca o mama grijulie,
Si aduci in tavi prinoase ce ne farmeca si-nbie...

Vant pribeag pe aripi duci,o asa melancolie
Ce ne-ndeamna la visare ! ah ce reverie dulce
Ma indeamna la-ntomnarea drumului ce strange
Frunze galbene, ce-n treacat ne atinge.

Un covor multicolor ne mangaie pasii !
Si-n zborul lor catre pamant le-auzim soptind
Doamna dulce,mama draga-Toamna noastra
Iti uram bine-ai venit pe-acest Pamnat !