De cand lucrez intr-un mediu multi cultural (2 polonezi, 2 greci, 1 rus, un ungur si doi romani - ca sa nu mentionez spaniolii si francezii) am ajuns la o concluzie foooarte interesanta:
Limba romana e a naibii rau. Avem o capacitate de sinteza (sau o lene?), suntem veritabili bureti - in a imprumuta cuvinte. Incredibil cate avem luate din alte limbi.
O colega (romanca) a avut bunavointa de a ne duce acasa cu masina si pe bancheta din spate am nimerit eu si colegul rus. Si povesteam fetei ca in ultima vreme circulam cu un alt autobuz, bla bla bla. Si rusul a ramas socat. A repetat dupa mine "Ultima vreme"... si cu ochii mari, neputandu-si exprima surpriza in cuvinte, constata cat de usor ne e noua romanilor asociem noi cuvinte latine cu cuvinte slave.
"Ultima" e cuvant cu origine latina.
"время" (vremia) in rusă inseamna timp. In bulgareste inseamna si 'timp' cat si 'vreme'. In ruseste vreme (cu semnificatia de clima) se zice pogoda (погода).
E ceva intr-adevar, greu de gasit. Restul limbilor - par destul de inchise, cum sa zic ... apar ici colo si cuvinte de alta origine decat zona unde s-a vorbit limba, dar cumva sunt foarte putine . In Romana, in vocabularul de baza, e un mix de toata frumusetea.
Dar entuziasmul colegului rus nu era asa, de prima data. De ceva vreme ne miram de viziunea pe care o capatam despre limbi in general (caci fiind cam cate 2 din fiecare natie, inevitabil se discuta in toate cele); noi romanii avem cuvinte din toate limbile. Nu vreau sa zic in poloneza (Kurwa, sper ca stiti sa cititi, cat si p..da - sunt identic pronuntate). Aici e vant mare acum, iar in poloneza 'ale pizdzi' inseamna ca e vant criminal. Probabil ca intelegem ce si cum, cu o paralela trasa de par asa
O lista de cuvinte:
Anapoda (fix la fel se zice si in greceste). Colegii greci vorbeau despre un document pe care il citeau (stiam ca se uita la un document) si am prins din zbor 'anapoda' - si i-am intrebat "is it that bad?". Au ramas socati
si nu pricepeau cum de intrebarea mea avea sens. Mi-a luat ceva sa inteleg ca sunt chiar intrigati / intrebatori, asa ca a trebuit sa explic ca 'anapoda' il avem si noi si ca are semnificatia care o are. Si s-au scuzat aproape, da' ma rog, nu era documentul meu. Insa cred nu vorbeau in cuvinte prea finute
oricum.
Clepsidra (fix la fel se zice in greceste). La un bar, un alt coleg din departament (din Irlanda) tot incerca sa explice 'tea-timer' in spaniola. Si primul cuvant pe care l-am gasit in minte a fost 'clepsidra' - exista reflexul sa zici in romana si spaniolii sa inteleaga. Dar revelatia nu a venit de la persoana care trebuia sa inteleaga 'tea-timer' in spaniola, ciii... de la colegul grec! S-a uitat la mine socat, am pronuntat _identic_ (dupa afirmatiile lui) cum pronunta grecii. Eheh. Inca un alt cuvant imprumutat.
Plus multe alte cuvinte slave, nu le tin minte pe toate, dar ciorba, in bulgareste, e ceva de genul 'ciurba'. Nu stiu daca la origine e cuvant turcesc dar si eu si rusul, banuim ca e.
Asa ca na, cumva limba romana e in atentia tuturor. Nu ca ar vrea sa invete, ci asa, ca o curiozitate, cum pot coexista in acelasi limbaj cuvinte cu origini complet diferite. Si am ajuns si eu sa cred asta, caci orice cuvant ai lua din zona balcanica, cumva nealterat (sau foaaarte putin) il poti folosi si in Romana fara sa simti ca ai stalci ceva.
Prin urmare, a N-a surpriza a rusului, cand am pronuntat 'ultima vreme' - nu a fost ceva neasteptat. Acum, ca stau sa ma gandesc, arata o flexibilitate incrancenata a limbii romane, e ceva totusi sa pui alaturi un cuvant latin si unul slav, si sa sune cursiv. Daca incerc sa ma pun in locul colegului rus - intr-adevar, este uluitor. Eu habar n-aveam de maiestria asta a limbii noastre....
Cea mai amuzanta intamplare a fost cand am aflat de ce radeau colegii polonezi atunci cand vorbeam cu amicul roman. Noi tot spuneam 'dupa ce faci .... ' sau 'bine, lasa ca fac dupa' ; in vorbirea comuna 'după' apare destul de des. Si mereu polonezii radeau. Ma ce-au astia de rad asa ? Pana la urma cand era deja prea 'pe fata' rasul lor, ne-am intors sa-i privim insistent - era momentul sa ne zica [devenea usor iritant, noi ne stressam cum sa organizam treaba mai bine inainte de livrare, cu multe 'dupa' pe acolo - situatie tensionata - si astia se apucau sa rada]. Asa ca na, ne-am intors catre ei cu fata din asta de 'ce puii mei!'.
Si ne-au intrebat, cu musca pe caciula dar inca razand, ce inseamna in romaneste 'după' ? Am explicat noi ... ca inseamna cum ar veni 'after' something sau 'following smth', etc, si apoi, rusinati, ne-au intrebat daca avem idee ce inseamna in poloneza. Ei bine, in poloneza, 'dupa' inseamna 'fund' (conotatia vulgara). Grrrrr!
Bonus: 'duja dupa' = fund mare (vulgar). Dar! 'faina dupa' = o tipa misto (vulgar). 'faina' - un cuvant polonez - care inseamna fain (dexonline spune: Din germanul 'fein'. Hehe)
Asa ca, de Ziua Nationala, aleg sa sarbatoresc limba romana. Suntem ai naibii de adaptabili si de oportunisti (sau lenesi) caci, in loc sa ramanem la cuvinte latine si sa ne chinuim cu ele, am luat tot ce era mai bun si tot ce am gasit mai expresiv de prin imprejurimi - indiferent de origine. Dar in spatele tuturor, pare ca exista aceasta capacitate 'sac' a limbii romane, in care pui tot ce vrei si ... tot ar mai incape.
Si pe final, cred ca noi scurtam cel mai putin cuvintele. Daca asculti o alta limba latina - realizezi ca jumatate din cuvant ei nu-l pronunta. E greu de pronuntat cu totul, ca sa poti vorbi cursiv. In limba romana nu mi se pare un fenomen atat de generalizat. Mai scurtam si noi cu 'ii vreme urata' in loc de 'este' sau poate mici mici chestii, particule - dar nu cuvinte lungi.
E posibil insa sa ma ma insel, pana la urma nu cunosc limba romana, ci sunt doar vorbitor nativ
Subiect: Limba romana - complexitate / oportunism / diversitate. (Citit de 7650 ori)