Eu cred că totul se învaţă din mers. Pe vremea noastră ni se spunea să nu vorbim cu străinii, dar şi atunci erau copii care ţineau cont şi copii care nu ţineau cont. Viaţa este un fel de şcoală permanentă care îţi oferă şanse sau ţi le ia pe toate, dar, vina a ceea ce se întâmplă în ziua de azi nu este a internetului sau a transparenţei ci a educaţiei - sau mai bine spus a lipsei ei.
Părinţii nu mai sunt interesaţi să discute, să educe, să fie prezenţi în viaţa copiilor. Pentru unii este o uşurare că odraslele lor stau toată ziua pe calculator... sau oriunde altundeva. Din păcate, acest fapt este deja foarte grav şi la scară destul de largă...iresponsabilitatea părinţilor.
Un copil bine educat, apropiat de părinţi care este ajutat să înţeleagă impactul internetului şi al calculatorului în viaţa sa, va învăţa să preţuiască faţa pozitivă a acestuia, la fel cum va şti să iasă prin parc, să meargă în excursii, etc
Eu cred cu sinceritate că totul constă în felul în care ai fost educat, direcţionat, dirijat, în intuiţia ta ca şi persoană individuală, cât şi în societatea din care faci parte.
Intimitatea d.p.m.d.v. este discutabilă, iar ideea de cât mai mulţi prieteni...discutabilă şi ea. Eu prefer multe cunoştinţe şi câţiva prieteni adevăraţi. Prietenii sunt oricum destul de greu de găsit, iar asta înseamnă a acorda timp, importanţă, suflet, activităţi, gusturi comune, etc O prietenie poate începe în câteva clipe, dar necesită foarte multe resurse ca să o întreţii şi să o ajuţi să existe.
Intimitatea... un cv este sau nu este intim?
Mie aşa mi se pare şi totuşi, sunt foarte mulţi care au cv pe internet, iar dacă ai un cont pe siteu-rile cu joburi...poţi să vezi date de naştere, mailuri, telefoane, stare civilă, educaţie, poză, etc
Deci...mie mi se pare destul de intim.
Intimitatea are o graniţă pentru fiecare. Eu cred că intimitatea este defapt carapacea noastră şi...de aici porneşte defapt adevărata problemă: cât de mult vrem să vadă alţii despre noi sau în noi sau...prin noi?
Da, eu cred că intimitatea este ceea ce vrem noi să ţinem ascuns în noi faţă de alţii şi pe care o oferim doar oamenilor de mare încredere, iar asta doar când scăpăm noi înşine de unele complexe sau temeri.
Mai sunt laturi ale intimităţii...cele a vieţii personale, dar şi aici se pot spune multe. Noi ca oameni suntem indivizi luaţi singular şi indivizi în societate, iar sub acest aspect, intimitatea noastră va avea mai mereu de suferit, deoarece oamenii sunt curioşi, doresc să afle cât mai multe despre noi ca şi colegi de şcoală, de muncă, ca şi vecini, etc
Ideal ar fi să păstreze pentru ei ce află, dar bârfa este boală veche...mult mai periculoasă decât internetul.
Deci, nu cred că internetul aduce neaparat ceva nou sub acest aspect ci, devine o armă albă în mâna celor care nu deţin o "carte tehnică" înmânată de părinţi, profesori sau persoane adecvate.
În ce mă priveşte, eu îmi stabilesc limitele intimităţii mele, după regulile pe care mi le-am stabilit, reguli care pe parcurs au variat, au devenit mai drastice sau mai libertine în anumite circumstanţe, etc, dar care se învârt în jurul unui nucleu care niciodată nu se va schimba - el mă conţine pe mine ca şi individ singular...ca şi suflet, iar oamenii vor avea întotdeauna lucruri pe care doar ei înşişi le pot ştii.
Subiect: Intimatea personala sau cati mai multi prieteni? (Citit de 10822 ori)