Cat poate trai pasiunea?

[Dexter16]

Salut!
Am si eu nevoie de un mic sfat... sau poate unul mai mare 
Sunt... ...am fost intr-o relatie de 6 luni...acum 2 saptamani (EU) i-am pus capat pentru ca cea pe care o iubeam (si inca o mai iubesc) nu dadea nici un semn cum ca ar simti acelasi lucru pentru mine. De fiecare data cand eram doar noi doi si o tineam in brate (stateam sprijiniti de un zid de exemplu) , ea parca se tragea mai mult inapoi...ea spunea doar ca nu poate sa stea lipita de mine asa non-stop , dar defapt cel mai mult in relatia asta eu am tras de ea sa fie mai aproape, sa ne vedem ...etc.
Am citit un lucru intr-un articol pe acest site : "o fata vrea ca prietenul ei sa fie ca tatal ei , daca tatal ei e unul generos, gospodar , pe care sa te poti baza , atunci vrea ca si prietenul ei sa fie la fel , daca tatal ei a fost un betiv , un papa-lapte din asta , atunci nu se prea da in vant dupa baieti"...chestia e ca niciodata nu mi s-a parut ca m-ar iubi cu adevarat,dar am continuat sa ma mint singur pentru ca exceptand faptul ca nu impartasea aceleasi sentimente cu mine , adoram totul la ea (si din pacate inca o fac).
Ea a fost universul meu si daca as puteao face sa inteleaga ce inseamna sa iubesti , cat de mult inseamna...as vrea sa fie din nou doar a mea...dar cum am spus, am pus capat acestei relatii tocmai pentru ca eu caut iubirea si desi ea a fost cea care mi-a readus zambetul pe buze dupa o alta relatie esuata (rau) , tot nu pot sa ii cer sa se intoarca la mine pentru ca... nu stiu de ce...
Titlul se refera la faptul ca am impresia ca ,atunci,candva,la inceput, ea a simtit ceva mai mult decat simpla prietenie pentru mine ,dar cred ca era mai mult pentru faptul ca nu ma putea avea ,cred ca era mai mult o simpla pasiune care sa stins pe parcursul celor 6 luni 
Intrebarea la care am defapt nevoie de sfat e : "Cum pot scapa de iubirea ce imi inunda pieptul ,inima , mintea si tot restul corpului si ma face sa o iau razna de cate ori ma gandesc la ea? sau poate ar fi mai usor sa ii cer sa se intoarca si sa ma doara indiferenta ei fata de mine? (pentru ca pentru ea din cate imi dau eu seama nu am insemnat mai mult decat un amic ,chiar daca au fost multe cuvinte dulci noaptea, multi "te iubesc" si "mi-e dor de tine")"

[Lorelei]

Asa cum am mai spus multora dintre cei care ne cer o parere sau un sfat. Primul meu sfat este sa nu te increzi in sfaturile altora!  Si - cu aceasta precautie - iata o opinie din afara, dar de la distanta unei alte varste. Care insa a avut candva 16 ani si a fost candva indragostita cat toata lumea si inca o palma deasupra.

Deci...

In primul rand te felicit pentru atitudine si pentru puterea de a rupe relatia. Este un maaaaare, mare pas si dovedeste o maturitate greu de gasit la varsta ta. Nici nu conteaza cat e orgoliu si cat e virtute, cat e incapatanare si cat dezamagire in gestul tau, important si absolut esential este ca l-ai facut.

Din pacate, mai ales la 16 ani povestea cu inegalitatea sentimentelor inclina balanta greu si din ce in ce mai in defavoarea celui care iubeste mai mult. Cu cat arati mai mult celuilalt ca il iubesti (mai ales cand pe el il simti relativ distant), cu atat mai mult va ramane la distanta si rece. Atitudinea contrara, a-l trata cu raceala sau relativa indiferenta - uneori tine, alteori nu, mai ales dupa o perioada in care i-ai daruit neconditionat tot ce puteai tu oferi mai de pret.

Stii, in situatii din astea, eu am avut mereu un sentiment frumos si inalt al faptului ca pierderea nu a fost a mea. In cazul tau - pierderea e a ei. Daca ea n-a putut si nu poate vedea atata frumusete in relatia voastra, cu atat mai rau pentru ea, de partea ta lumea a fost incredibil de frumoasa uneori, cu toata tristetea si durerea pe care alteori le-ai resimtit. Ai avut norocul sa iubesti. Si asta e uneori atat, atat de greu de gasit. Cu mult mai greu decat sa gasesti pe cineva care sa te iubeasca si, deci, cu atat mai pretios.

O sa fie greu, va urma o perioada in care uneori o sa-ti vina sa te duci pe campii (sau in munti!), o perioada cand uneori vei simti ca ti-e dor de ea incat te doare fizic. Dar va trece. Spune-ti in fiecare zi ca maine va fi un pic un pic mai bine... Incet incet lucrurile vor deveni senine. In timp - vei putea chiar sa zambesti amintirii.

Deci sfatul meu este in primul rand sa iti mentii hotararea si sa stai departe. Cu vremea, sufletul va urma trupul si se va distanta, va ramane departe.

[Dexter16]

Multumesc mult de raspuns Lorelei ! (desi citisem cu mult timp in urma raspunsul tau am uitat sa iti multumesc )
Hmm... nu stiu cum sa incep... Pai... am urmat sfatul tau de a nu ma mai apropia de ea sau ma rog de a incerca sa nu ma mai gandesc la ea siiii....pai din pacate nu a mers prea bine din doua motive... in primul rand pentru ca atunci cand sunt obosit si trist gandul imi fuge tot la ea si tristetea se dubleaza , iar in al doilea rand pentru ca atunci cand sunt plin de energie , in forma adica... (nu se intampla prea des pentru ca de obicei sunt constrans de vreo problema ba cu vreun coleg ,ba cu familia....dar cand se intampla...) sunt destul de "nemilos" in ceea ce priveste o noua relatie sentimentala...pe scurt...nu ma intereseaza sau am de gand doar sa ma folosesc de sentimentele persoanei respective pentru interese personale...
Cred ca incep sa innebunesc...chiar nu stiu ce sa fac...daca m-as intoarce la ea si i-as zice sa fim din nou impreuna...chiar si daca ar accepta , nu am vreo garantie(si nu cred) ca s-ar schimba ceva.... iar daca mai continui asa simt ca semnatura mea de aici se va schimba din "era sa imi pierd inima" in "mi-am pierdut inima" ... inima insemnand in acelasi timp si constiinta.....

[Lorelei]

Chiar daca acum asa pare, ca iti vine s-o iei razna, ca nimic nu mai are rost... o sa vezi ca lucrurile se vor schimba. Pe nesimtite. Doar foarte, foarte putin in fiecare zi, pana cand intr-o zi o sa iti dai seama ca s-au schimbat radical fara sa-ti dai seama. Eu imi amintesc ca la varsta ta eram indragostita in tacere de tip. Ani de zile ma intristasem din cele mai marunte lucruri, ca a dansat cu alta la balul bobocilor, ca nu m-a salutat intr-o zi etc. sau ma bucurasem ca un copil ca m-a bagat in seama sau ca ne-am plimbat intr-o zi in parc. Pana cand intr-o zi, eram la masa cu el si alti colegi, pur si simplu uitandu-ma la el am realizat ca e un om ca oricare altul, cu bune, cu rele, ok, interesant, dar atat si nimic mai mult. Pur si simplu a fost aproape o revelatie... Trece... timpul ne schimba incredibil. Ai doar rabdare si lasa-ti inima deschisa.

[Kenan]

Salutare.

Prietene,eu iti ofer un sfat concret...uit`o.Zilele trecute am incheiat si eu o relatie de 4 luni cu o fata pe care o iubeam la nebunie...n`am de ales.Nu e prima pe care am iubit`o,si sunt sigur ca nu va fi nici ultima.
Ok,toata lumea iti spune s`o uiti...dar cum?
Fumezi?Baga 2 pachete de tigari pe zi!
Iti place sa te distrezi?Iesi cu prietenii afara 24/24!
Tragi de fiare?Dubleaza antrenamentul!
Eu asa am uitat 2 mari iubiri...impotriva aparentelor,si a varstei de 16 ani,am fost indragostit de 2 ori...si asta e tratamentul meu: mult antrenament.Ingroapa`ti creierii in ceva...sculptat,pictat,tras de fiare,distractie,skate,role,bicicleta,orice iti ia mintea de la ea.

Si ca un mic experiment la concluzia Loreleiei...pierde o ora intr`o zi oarecare,astazi sau maine,si asterne pe o coala alba de hartie tot ce simti acum.Toata durerea,toata furia...toata iubirea ta pentru ea.Da`i foaia unui prieten bun,in care ai incredere...sau surorii,fratelui,pana si cainelui.Spune`i sa`ti aminteasca de ea dupa 6 luni...iar dupa inca jumatate de an,citeste ce ai scris pe foaia aia,si vei vedea ca vei zambi.

[LiaRomanov]

nu e vorba ca o iubesti in adevaratul sens al cuvantului, ce simti tu acolo nu este iubirea aia matura in toate sensurile ei. te-ai atasat emotional de ea, simti ca nu poti functiona fara ea. nu este adevarat! tu esti un individ in mijlocul acestei lumi mari, si poti sa te sustii emotional fara ajutorul unei femei care de fapt nu te ajuta. te invidiez, am fost si eu intr-o relatie asemanatoare si nu am avut puterea sa pun capat atunci cand trebuia. am suferit inzecit din cauza asta si imi doresc sa o fi rupt la momentul in care am realizat ca nu primesc ceea ce ofer.
esti tare! ai facut mai mult de jumate din ceea ce trebuia sa faci, acum ocupa-ti mintea, intra intr-o rutina care sa nu o includa pe ea. si traieste-ti viata, esti un boboc frumos si viguros!

[Ben]

Da, esti un om puternic. Si ai si principii. Deci cred ca ai facut bine.
Dupa mine, decat sa te doara "indiferenta" persoanei pe care o iubesti, mai bine sa te doara lipsa persoanei. Asta pentru ca prezenta persoanei respective va trezi permanent in tine "durerea indiferentei". Lipsa ei va fi acoperita in timp. Asa e de cand lumea  - in timp.
Intotdeauna am fost de parere ca anumite lucruri nu trebuie sa fie spuse....nu oamenii isi fac rau unii altora ci vorbele pe care le spun. Un "te iubesc" spus intr-un moment anume nu echivaleaza cu sentimentul de iubire, in adevarata acceptiune a iubirii.
Numai bine.