Crez de vis... la Rege

[goeteri]

De la bunica ascultam prin’70
Povești cu o Regină din alt timp
Ce cobora-n calești, cu har și nimb
Pe-n drum de colb, la fel ca azi... poteci.

Și tatăl meu, copil desculț, vedea
Alai regesc în Câmpina natală,
Încununat de-o sfântă, o vestală...
Era Maria, o Regină, a țării stea.

Mă doare timpul, am în carne totul,
Mă prăvălesc în gânduri de copil,
Înverșunat la minți ce-au dat exil;
La venetici de suflet de-un popor, netotul.

Aveam acasă, în sertare-n cărți,
Monede de argint sau bani-hârtii
Cu chip frumos, cum visul de copii...
Să fiu cum un Mihai! Chiar cu aceiași sorți!

Nu se știa de rău... Curați pe-atunci
-Prin '30 din ce-i trecutul veac-
Erau ferice și de-avut de-un prepeleac...
Trăiau în pace și onoare, printre munci.

E-un paradox, căci ce trăiesc e-un vis
Și ce-i real refuz, căci e perversitate!
Mă pierd într-un neant nevrut, într-o etate...
E țara haosului, furtului de nedescris.

Nici de-am plecat pe alt tărâm, în lume,
Nu am uitat povești, de buni, de tați.
Trăiesc acum și eu prin exilați
Și-ncerc s-aștern trecut în noi volume.

Și cum în vis, trăiești aievi real,
La fel realul s-a-ntrupat în vis...
Felicitări am dus, la regele promis,
De ziua-i nașterii, eu neștiut... la Tron Regal.

Păstrez în suflet, inimă, în simț,
Căldura palmei mari, a strânsului de mână;
O simt pe șiră, o am în braț, o am stăpână...
Trăiesc de-atunci, înverșunat, sunt tot un zimț...

... Doresc onoarea-n calm, spre-a mă conduce!
O groaznică, nimicitoare silă mă-ntreține;
Să pot să fac din mine o mulțime!
Să pot linșa lingăii, hoții... Rege s-am și-o cruce!!!
01.09.2010