Lume...

[goeteri]

Trăim o lume mercantilă,
Cu sufletul vândut Satanei...
Nebună de amor, febrilă
La jilț și aurul coroanei.

Ne clădim tot din egoism,
Ne facem noi copiii copii
Și rău-l dăm cu altruism...
Mințim și-n spovedanii, popii!

Ne prosternăm la rame sfinte,
Ce le-am umplut de noi, icoane,
Ne sfințuind, cărunți, părinte
După crime-n idei, slogane.

Ne-ntoarcem coaja de țărână
Și ne-așteptăm ploi să ne scalde
Bucăți, bucate împreună...
Mâini ucigașe, în smaralde!

Ne pregătim mințile-n școli
Să fim stăpâni la alții, sclavi
Și nici la moarte, plini de boli,
Nu ne-acceptăm învinși... bolnavi!

Ne-am lăsat ancoră adâncă
În abis și erupem vulcane.
La cerșetor suntem o stâncă,
Avuți; perversele-s sărmane!?

Suntem cu toții, gând în gând,
S-avem planeta pentru noi;
La fiecare, una!... Stând;
Să le fim altora nevoi!?
 
În mercantil lumea se moare...
Când nu va mai avea vreun preț!
Când toată va striga, c-o doare,
Pe-un epitaf... cu scris citeț!!!
01.06.2012