Mi-e dor...

[instinkt]

Mi-e dor de tine puiule. Nu mai stiu ce sa cred, ce sa gandesc si ce sa fac cu viata mea. Imi lipsesti in tot ce fac. Eu nu mai sunt eu fara tine, ai stiut tot timpul asta. Degeaba sunt in jurul meu cativa oameni minunati care ma inteleg si incearca sa ma ajute. Imi lipsesti tu puiule, numai pe tine te vreau. Degeaba cred uneori ca momentele grele au trecut. Momentele in care imi simt sufletul sec or sa revina mereu, atata vreme cat nu sunt cu tine. Degeaba plang puiule, pentru ca durerea nu trece, doar se transforma. Nu mai e durerea disperata de la inceput care ma facea sa urlu, e una profunda, care coboara cu fiecare zi in cele mai adanci cotloane alte sufletului.
 
Durerea asta ma face sa nu pot zambi, iar atunci cand totusi se intampla sa zambesc, ma simt vinovat ca am facut-o. "Cum pot sa zambesc fara tine?" imi spun si iarasi se intorc toate in mine, si iarasi iese la suprafata durerea. As vrea sa pot sa scriu tot ce simt, dar nu pot. Nu pot pentru ca nu am cuvinte care sa defineasca ce simt. Dar ce conteaza ca nu pot exprima acum ce simt? Tu stii ce e in sufletul meu, ai stiut mereu. Ai fost singura care ai stiut. Te iubesc puiule. Te-am iubit mereu, dar acum mai mult decat oricand.
 
Acum imi dau seama ca te-am pierdut. Luni la rand mi-a fost teama ca am sa te pierd. Nu, nu ma gandeam la cine stie ce. Ma gandeam ca poate vreo cauza lumeasca sa se aseze intre noi. Si ma luptam cu mine, sa fiu mereu mai bun, ca sa simt ca te merit. Ma luptam si cu cei care nu ma intelegeau. Ma luptam si cu tine puiule, ca sa nu te pierd. Nu mi-am imaginat cum va fi viata mea fara tine. Am crezut mereu ca noi vom imbatrani impreuna. Iar acum, unul dintre lucrurile cu adevarat dureroase, este tocmai sa-mi traiesc viata fara tine. Acum cateva luni nu aveam puterea nici macar sa-mi imaginez toate astea. Iar acum trebuie sa traiesc fara tine.
 
N-am renuntat la iubirea care ne-a legat. N-am sa renunt niciodata, pentru ca ar insemna sa renunt la mine si la tine. N-am renuntat la visele noastre. Si crede-ma, ma adun cu greu ca sa continui ce am inceput impreuna. Nu stiu daca lacrimile ajuta, dar daca as stii ca se va petrece ca intr-o poveste, as plange ani in sir. Iarta-ma, nu stiu daca sunt suficient de puternic sa spun ca as face orice ca sa fim iara impreuna. Mi-as dori sa fiu mai puternic, dar in acest moment nu sunt decat un om care plange de fiecare data cand ceva ii aminteste de tine. Nu pentru ca te-as uita vreo clipa, ci pentru ca amintirile ma pocnesc uneori pana
imi iau glasul. Si sunt atatea lucruri care imi amintesc de tine...

[DIANA]

Se zice ca daca o problema are solutie, nu merita sa te intristeze. Iar daca acea problema nu are solutie, atunci cu atat mai putin nu trebuie sa te intristeze. Decat sa ajungi sa te certi ca tristetea te-a coplest si ai ratat momente si motive de veselie, mai bine sa te certi ca n-ai suferit destul, ca ai uitat-o prea repede! Na, ca nu m-am putut abtine! Tot ti-am dat un sfat!

[instinkt]

Mersi mult de tot pentru sfatulet. Sunt convins ca impreuna cu voi toti, voi reusi incet-incet sa trec peste toate...

[ioana_16]

si mi-e imi este dor de IUBI meu.pot soune ca si eu trec prin acele momente prin mimente de dor cum a trecut si instinkt dar D-zeu ne ajuta si o sa trecem peste asta si traiesc cu speranta ca va veni si ziua cand voi fii alaturi de iubire vietii mele

[Lory]

 Te inteleg atat de bine... Si eu am plans atat de mult pentru el... Am plans pana mi-am pierdut tot sufletul si acum nu mai pot sa mai simt nimic pentru nimeni...

[instinkt]

O buna perioada de timp iti va fi greu, dar o sa treci peste. Toata lumea imi spune si mie asta. Astazi se fac 2 luni de cand nu mai sunt ca inainte. 2 luni de cand ne-am despartit... 

[cv]

Capul sus instinkt! Uita lacrimile! Imi doresc sa uiti si... numaratoarea asta cat mai repede. Unde-i oare friend?

[friend]

Un lucru mi s-a trezit in minte ca o revelatie, zilele acestea, in timp ce raspundeam intrebarii prietenului nostru Muzafer despre suferinta in dragoste. In acest moment cred din toata inima si o spun cu toata convingerea ca daca cineva te-a parasit si nu se mai intoarce, atunci, de fapt nici nu te-a iubit cine stie ce. Asta dovedeste ca nici nu a tinut la tine prea mult, la o adica. Ceea ce vrea sa insemne ca atunci nici nu merita prea multe regrete. E clar?

Ideea e ca daca te iubeste atunci sigur se intoarce! Si nu dupa o mie de ani...! O relatie nu poate atarna doar de eforturile tale. Nu poti sa tii cu forta o inima langa tine. Poate un trup da! Dar un suflet niciodata! De aceea o relatie durabila are nevoie de dorinta amandurora.

Dar nu poti trai tot timpul cu teama ca vei fi parasit. Linistea absolut necesara o vei obtine doar daca vei realiza ca cine te iubeste va ramane, luptand alaturi de tine. Daca nu, atunci intelege omule, nici nu ar fi meritat sa continui! Asa cum de fapt faci acum... S-a aprins beculetul?

[friend]

Friend era pe drum!

[instinkt]

Sa zicem ca a clipit nitel beculetul in capsorul meu bleg.  Intr-adevar friend, ai mare dreptate: daca exista iubire adevarata, atunci s-ar fi intors deja pana acum (sunt 2 luni deja), ceea ce ma duce cu gandul la faptul ca nu a tinut indeajuns de mult la mine, daca a fost in stare sa renunte in cateva secunde la TOT... La un an si jumatate de amintiri, de clipe minunate... Clipe de care isi va aduce aminte peste timp si poateeee (un mareeee POATE), va regreta. Dar acum inca nu este destul de matura. Am vrut sa o consider asa, dar se pare ca nu am facut bine...

Deviza mea acum este: Capul sus, privirea inainte ! Si functioneaza destul de bine. Pot sa spun cu mana pe inima, acum, in fata tuturor, ca simt ca sunt pe drumul cel bun. Numai ca mai trebuie sa mai merg ceva pe acel drum. Si banuiesc ca stiti cine m-a ajutat cel mai mult, nu ?

Si va multumesc din suflet pt. asta. O sa sarbatorim ziua in care o sa trec peste tot...

[Lory]

 mi-e dor de tine...
Macar atat daca as mai putea sa-ti spun,...
dar am gresit prea mult

[Doniacris]

Nu cunosc detalii despre povestea ta de dragoste, insa copleseste intensitatea sentimentului tau si al nostalgiei clipelor petrecute impreuna.
Nu sunt in masura in a oferi sfaturi, insa trebuie sa incerci sa developezi clisee din relatia voastra in care sa gasesti singur anumite raspunsuri, dar nu incepe niciodata cu "de ce?", raspunsurile vor veni de la sine, obiectiv si in mod direct, la o adica sta in puterea fiecaruia dintre noi sa ne autoeducam.
Nu am sa iti spun ca o vei uita, aceasta nu se va intampla niciodata, va ramane in sufletul tau mereu ca o dulce adiere, iti spun doar sa iti faci prieten timpul, si cu rabdare si intelepciune vei reusi sa mergi mai departe.
Daca ai sa ramai ancorat in trecut, caci asta faci acum, hranindu-te doar cu amintiri, nu vei avea nici prezent, nici viitor, iar aceasta, draga prietene, nu este o poveste de dragoste, pentru aceasta este intotdeauna nevoie ...de DOI!

[instinkt]

Deocamdata, intr-adevar, ma hranesc numai cu amintirile clipelor petrecute impreuna si ma gandesc la tot ce a fost. Astazi se fac 2 luni si 13 zile.  Si inca il mai am pe friend legat cu un bolovan de mine. SI nu vreau sa il trag dupa mine. Vreau sa iesim la suprafata...

[friend]

O sa iesim, prietene, n-avea nici o teama! Nu mai ai mult de socotit.

[cv]

Capul sus, privirea inainte ! Si functioneaza destul de bine. Pot sa spun cu mana pe inima, acum, in fata tuturor, ca simt ca sunt pe drumul cel bun.
Asa spunea baiatul asta si cand colo iar a fugit... iar numara... Musai sa micsorezi sfoara friend!