Din... instinkt

[friend]

Deschid acest topic manat de dorinta de a afla raspunsul urmatoarei intrebari: Este dragostea tot ce-i trebuie unei relatii pentru ca aceasta sa dureze si sa nu se destrame?
Experienta lui instinkt, care cunoaste acum durerea unei despartiri in ciuda unei frumoase povesti de dragoste, mi-a sugerat acest subiect de meditatie. Daca vreti si voi, putem cauta impreuna un raspuns. Din instinct (cu c nu k) as raspunde ca "NU", dar oare asa sa fie? Sau cum?

[instinkt]

In primul rand, Buna Dimineata si ma bucur ca am reusit sa te inspir sa deschizi acest topic. Apropo, azi se fac 3 sapt si 5 zile de cand.... De cand instinkt a trecut prin ceea ce a trecut. Si inca nu si-a revenit... Dupa mine, raspunsul la intrebarea ta este NU. Dragostea NU este tot ce ii trebuie unei relatii ca sa dureze. Pe langa dragoste, trebuie sa existe si f multa sinceritate si incredere. Cand relatia incepe sa dureze de ceva vreme, atunci trebuie sa intervina si respectul fata de cel de langa tine. Dupa mine, un alt ingredient important intr-o relatie de durata, il constituie si acel "talent" (daca i se poate spune asa), de a nu lasa lucrurile sa intre intr-o rutina zilnica... Sa vedem si parerile celorlalti...

Apropo, (mai ales pt. friend), azi e 3 septembrie. Azi am fi implinit un an si 4 luni impreuna. 

[kytty]

Eu cre ca drgostea presupune incredere si respect in primul rand, altfel cum ai putea fii iubit daca nu .... de fapt aia nu mai e iubire daca nu exista cesta lucruri de baza... siii fara minciuni desigur
   a si intradevar aitzi fii implinit...

[androgin]

hmm..ar fi frumos, nu? sa credem ca love is all you need...
si totusi, viata ne dovedeste in mod constant contrariul...cred ca pe langa dragoste o relatie are nevoie de o conjuctura favorabila pentru a se prelungi in timp si imbogati sentimental. desigur, aceste imprejurari favorabile se pot realiza cu putin (sau poate mai mult) efort din partea AMBILOR membrii ai cuplului.

cateodata trebuie sa lupti pentru iubire... si totul porneste de la a-ti dori cu adevarat sa razbesti.
cred ca pana la urma e vorba de vointa aici, poate chiar de curaj: curajul de a infrunta toate piedicile, de a-ti asuma prin aceasta anumite riscuri inevitabile sau, uneori, chiar curajul de a incepe o noua viata...

de un lucru sunt insa sigura: lupta trebuie purtata deopotriva de amandoi! in caz contrar cauza este pierduta din start...

[DIANA]

Se pare ca pana acum raspunsul la intrebarea lui friend este NU. Eu zic ca uneori iubirea este tot ce ii trebuie unei relatii ca sa reziste. Am spus UNEORI! In aceste cazuri iubirea trebuie sa fie un scop in sine, primordial. Daca doi oameni se iubesc si nu vor sa tina cont de nici unul din factorii care le stau impotriva, atunci sunt mari sanse ca relatia sa gaseasca un context favorabil. Exemple avem nenumarate in literatura: cupluri care pentru a ramane impreuna au renuntat la stare sociala, mostenirea parintilor, o oarecare bunastare, chiar dependenta de droguri a unuia din membrii cuplului sau a amandoura, caracterul violent, scari de valori diferite,etc. Cu toate astea, in majoritatea situatiilor lucrurile nu stau asa. Si atunci e mai cuminte sa cantarim bine motivele pentru a merge inainte cu iubirea in fata.
Vreau sa ii raspund intr-un mod putin particular lui friend; cei care cunosc puterea rugaciunii si se folosesc de ea pot raspunde cu un "DA" hotarat la intrebarea ta. Daca mai au si siguranta ca Dumnezeu le binecuvanteaza relatia, nu mai e nevoie de nimic altceva. Toate problemele dispar si lasa loc armoniei.

[julieta_iulia]

 MEGA SFAT
Binenteles, primul impuls este sa ne inchidem in casa si sa deplangem soarta nemiloasa! Proasta alegere! De ce? Pentru ca pur si simplu faptul de a te inchide in casa nu a adus niciodata vreo solutie la problemele sentimentale. Iar stand singur si "rumegand" o seama de ganduri care ne trec prin cap, nu vom face decat sa ne inchidem in lumea noastra care, pentru moment nu este deloc vesela. Asa ca trebuie sa iesim! Sa mergem sa ne intalnim cu prietenii, sa ne distram si sa ne gandim la altceva!
!
Daca s-a terminat, s-a terminat pe veci, iata un sfat, chiar daca este foarte greu de urmat: Nici o scrisoare!, Nici un telefon!, Nici o intalnire cu ea!
Singurul mijloc pentru  a o uita este sa o indepartezi din viata ta! Cu cat vei auzi mai putin vorbindu-se despre  ea, cu atat mai repede te vei vindeca. Dar... ce vad eu?! Este vis sau realitate? O poza de-a ei in portofelul tau?! La gunoi cu ea!!! Sau daca chiar vrei sa pastrezi o amintire, ca sa vezi peste ani cu cine ai fost, pune-o intr-un sertar si incui-o bine. Atentie, este interzis sa privesti poza inainte de vindecare completa!

Atentie, acest lucru nu inseamna ca trebuie sa te arunci pe prima venita! Asta ti-ar face si mai mult rau. Insa daca este vorba despre o persoana seducatoare, care face sa ti se aprinda in o mica flacara in ochi ori de cate ori va intalniti, nu mia sta pe ganduri! Cu conditia sa-ti placa cu adevarat! Este momentul potrivit pentru un flirt, un fel de mica poveste de dragoste, ceva de tranzitie... Sau mai mult chiar, daca exista afinitati. Cum spune si proverbul: "Cui pe cui se scoate!". Insa trebuie sa fi sincer cu ea inca de la inceput pentru ca si ea sa stie inca de la bun inceput care iti sunt adevaratele sentimente.

Fie ca ai sapte sau saptezeci de ani, chiar daca iubirea iti joaca feste si nu dintre cele mai placute, sfarsim cu totii prin a ne lasa din nou si din nou prinsi in plasa ei! Insa nu toate plasele sunt asa de fragile si intr-o buna zi vom da peste una din care nu vom mai iesi. Este adevarat ca esecurile si deceptiile sunt chinuitoare si epuizante daca nu se mai termina. Este vina ta daca de fiecare data o dai in bara? Nu chiar! Nu iti intalnesti iubirea vietii de prima data si cu atat mai putin inainte de varsta de 22 de ani. Sa nu iti pierzi speranta, aceasta persoana este undeva si te cauta si ea pe tine! In curand veti cadea unul in bratele celuilalt...

[Doniacris]

Indraznesc sa raspund acestei teme strict din punctul de vedere al propriei experiente, considerand ca succesul unei relatii sta in alternarea cu intelepciune a mai multor ingrediente, intr-o ordine deloc aleasa la intamplare : comunicare, respect, prietenie. Dragostea este necesara, dar nu si suficienta!