Trecusera doua luni pline de clipe in care am stat si m-am gandit la intamplarea asta...daca a fost doar o coincidenta sau ceva care defapt nu trebuia sa se intample,mai bine zis care nu trebuia sa mi se intample mie.Am ajuns la concluzia ca nimic nu e intamplator si nimic nu se petrece din coincidenta,toate lucrurile se intampla cu un anumit scop.
Doua luni fara nici un semn de la el...doua luni in care l-am vazut zi de zi facand obisnuitele lucruri, doua luni de dor nebun si de multumire pentru faptul ca l-am cunoscut...au fost doua luni in care zi de zi i-am multumit Domnului ca am ocazia sa-l vad de cate ori vreau ! A fost 'un timp' plin de fericire,incredere,SPERANTA,dar uneori si neincredere...atunci cand nu mai eram sigura de mine si de gandurile mele.
Acum 2 saptamani ne-am intalnit fata in fata...fara vointa mea,daca era vointa mea stateam undeva mai departe sa-l pot privi numai eu,sa-mi linistesc sufletul si sa-mi mai alimentez speranta...acum a fost de neevitat. Am fost placut surprinsa...de aproape nu mai arata cum il stiam eu...acum era mai deosebit,mai placut.Atunci am multumit Celui de Sus
pentru ca ochilor mei banali le-a fost permisa vederea Sublimului.Toti cunosc scanteia ce a facut sa explodeze in mine un foc bizar ce mi-a incendiat sufletul atat de cald si placut.Am incercat sa nu fac o gresala si sa fiu eu prima care vorbeste asa ca am tacut.Sa fii facut bine?Oricum nu mai conteaza...
De 2 saptamani incoace ne vedem des...sau cel putin MULT mai des decat pana acum...in 2 saptamani cred ca ne-am vazut de 10 ori...ma multumeam si o data pe saptamana cred..dar e mult mai bine!
Totusi acum mi-e putin frica de ce urmeaza...de clipa care e asa de nerabdatoare sa se scurga...mi-e frica ca dispare din nou...brusc..de neexplicat..bizar..si apoi,alt timp gandindu-ma la el,alte luni amare...
Sper pana la final..(un oricare final) ca vor fii toate bine...si exista mai multe variante de final:
1. "si-au trait fericiti pana la adanci batraneti" (imi place sa o pun pe primul loc)
2. sa-mi treaca subit 'nevoia vitala' de el
3. sa plece vreunul din noi undeva departe
4. sa ne stingem...unul din noi sau amandoi (DOAMNE FERESTE !)
etc...(va imaginati si voi la 'etc' asta...)
Acum sunt fericita...asa cum am fost mereu...si nu doar cred ca sunt..ci SUNT pentru ca am invatat cum sa reusesc sa fiu fericita..!
Acum nu mai e "fericirea mea in doar 3 zile.." + 10...+ + + + + si sper ca se vor aduna...multe..cat sa ne ajunga la amandoi..ca ce-i prea mult strica !
pup toti cititorii si va tin la curent !