1
Phantasia / Răspuns: Varful cu Dor - Hanul Viilor
« : 01 Ianuarie, 2010, 12:12:52 a.m. »
La multi ani, Hanule! La multi ani, Hangita! Va doresc tuturor un An Nou fericit si plin de bucurie! Sa ne revedem sanatosi!
Afişare Mesaje
Aici puteţi vedea mesajele acestui utilizator. Sunt afişate doar mesajele făcute în secţiuni în care aveţi acces.
2
2010 / Răspuns: LA MULTI ANI, LoveTime!
« : 01 Ianuarie, 2010, 12:11:15 a.m. »
Un An Nou fericit tuturor! La multi ani!
3
Phantasia / Răspuns: Varful cu Dor - Hanul Viilor
« : 11 Noiembrie, 2009, 08:34:24 p.m. »
Toate bune si frumoase, doar ca povestea nu s-a terminat inca, Regina draga! 
Multumiri pentru pocalul de vin, care, filtrat prin venele subsemnatului, se traduce in florile in care au izbucnit brusc muscatele din fereastra! Iertare pentru tacere, dar am petrecut o vreme sub podea, ascuns de tot si de toate, rumegand tristeti mai vechi, dar care trec pana la urma.
Imi pare rau, dar inca nu am avut onoarea de-a cunoaste minunata Printesa Ghiocel! Mi-ar prinde bine o asemenea comoara, cu carte, gingasa si frumoasa, dar si mestera intr-ale armelor. Oare e nevoie sa invat si eu a face friganele?
In regula, episodul II e pe drum...
Am spus mai la deal ca Majestatea Sa Mama are sapte frati, care mai de care mai poznas, mai incurca lume si mai cu gura pana la urechi, dar care nu-s deloc rai la suflet si-s tare mesteri intr-ale vrajilor. Problema, asa cum o sublinia si Bunicu', e cu whisky-ul, si d-aia Regele Clover nu lasa inca pe mana nici unuia dintre ei Regatul Trifoiului, pentru ca printisorii, cand sunt cu chef, umplu de curcubeie poienile irlandeze si fac sa infloreasca pomii in mijlocul iernii, picteaza frunzele copacilor in culori tomnatice in toiul verii si scornesc nuante care mai de care mai nastrusnice pentru bietii trifoi.
Dar sa revenim. Dupa nunta parintilor mei, care s-a desfasurat, in toate cele 7 zile si 7 nopti traditionale pe la noi, fara incidente majore, in ciuda abundentei de alcoolizate, intru cinstirea partii irlandeze a familiei, Bunicul si Bunica au decis ca e timpul sa-si traiasca si ei viata, asa ca au abdicat, unul calatorind in Regatul Orhideelor din Caraibe si cealalta, mai mult interesata de cele filosofice, emigrand temporar pe o floare de Lotus, in Tibet. Si uite asa, Mama si Tata au ajuns fete regale imediat dupa casatorie.
Peste cateva sute de ani de fericire, in Regatul Rozelor si-a facut aparitia, in sfarsit, si Mostenitorul, adica Floris. Adica subsemnatul. Si mare le-a fost bucuria Regelui Jasmin si Reginei Lilly cand subsemnatul a deschis ochii asupra lumii. Si alaturi de ei, patru regate s-au bucurat si au petrecut timp de 7 zile si 7 nopti: Regatul Rosemond, Regatul Clover, Orhideele de pe o insula pierduta-n largul Oceanului Albastru si o obscura enclava de meditatie Lotus din Tibet.
Trebuie sa va spun ca spiridusii vin pe lume goi atat de pacate, cat si de vraja. Darurile magiei florilor, a lunii si a soarelui le primeste orisice spiridus de la Nasi, in timpul unui Botez in Roua Diminetii, la primul Echinoctiu de la nastere. Iar nasi mi-au fost alesi sa-mi fie cei 7 unchi irlandezi, Spiridusii cei Veseli ai Trifoiului, care au fost incantati de o asemenea onoare si au promis solemn ca o sa aiba grija cum se poarta. Dar socoteala de-acasa nu se potriveste mai niciodata cu cea din targ, asa cum bine zic oamenii de prin partile locului. Dar despre asta, om mai povesti in alta seara.
In alta ordine de idei, dor mi-i de Hangita, oare prin ce targ si-o purta pasii amu'?
Multumiri pentru pocalul de vin, care, filtrat prin venele subsemnatului, se traduce in florile in care au izbucnit brusc muscatele din fereastra! Iertare pentru tacere, dar am petrecut o vreme sub podea, ascuns de tot si de toate, rumegand tristeti mai vechi, dar care trec pana la urma.
Imi pare rau, dar inca nu am avut onoarea de-a cunoaste minunata Printesa Ghiocel! Mi-ar prinde bine o asemenea comoara, cu carte, gingasa si frumoasa, dar si mestera intr-ale armelor. Oare e nevoie sa invat si eu a face friganele?
In regula, episodul II e pe drum...
Am spus mai la deal ca Majestatea Sa Mama are sapte frati, care mai de care mai poznas, mai incurca lume si mai cu gura pana la urechi, dar care nu-s deloc rai la suflet si-s tare mesteri intr-ale vrajilor. Problema, asa cum o sublinia si Bunicu', e cu whisky-ul, si d-aia Regele Clover nu lasa inca pe mana nici unuia dintre ei Regatul Trifoiului, pentru ca printisorii, cand sunt cu chef, umplu de curcubeie poienile irlandeze si fac sa infloreasca pomii in mijlocul iernii, picteaza frunzele copacilor in culori tomnatice in toiul verii si scornesc nuante care mai de care mai nastrusnice pentru bietii trifoi.
Dar sa revenim. Dupa nunta parintilor mei, care s-a desfasurat, in toate cele 7 zile si 7 nopti traditionale pe la noi, fara incidente majore, in ciuda abundentei de alcoolizate, intru cinstirea partii irlandeze a familiei, Bunicul si Bunica au decis ca e timpul sa-si traiasca si ei viata, asa ca au abdicat, unul calatorind in Regatul Orhideelor din Caraibe si cealalta, mai mult interesata de cele filosofice, emigrand temporar pe o floare de Lotus, in Tibet. Si uite asa, Mama si Tata au ajuns fete regale imediat dupa casatorie.
Peste cateva sute de ani de fericire, in Regatul Rozelor si-a facut aparitia, in sfarsit, si Mostenitorul, adica Floris. Adica subsemnatul. Si mare le-a fost bucuria Regelui Jasmin si Reginei Lilly cand subsemnatul a deschis ochii asupra lumii. Si alaturi de ei, patru regate s-au bucurat si au petrecut timp de 7 zile si 7 nopti: Regatul Rosemond, Regatul Clover, Orhideele de pe o insula pierduta-n largul Oceanului Albastru si o obscura enclava de meditatie Lotus din Tibet.
Trebuie sa va spun ca spiridusii vin pe lume goi atat de pacate, cat si de vraja. Darurile magiei florilor, a lunii si a soarelui le primeste orisice spiridus de la Nasi, in timpul unui Botez in Roua Diminetii, la primul Echinoctiu de la nastere. Iar nasi mi-au fost alesi sa-mi fie cei 7 unchi irlandezi, Spiridusii cei Veseli ai Trifoiului, care au fost incantati de o asemenea onoare si au promis solemn ca o sa aiba grija cum se poarta. Dar socoteala de-acasa nu se potriveste mai niciodata cu cea din targ, asa cum bine zic oamenii de prin partile locului. Dar despre asta, om mai povesti in alta seara.
In alta ordine de idei, dor mi-i de Hangita, oare prin ce targ si-o purta pasii amu'?
4
Zona liberă / Răspuns: Ai nervi ?Descarca aici!
« : 05 Noiembrie, 2009, 08:20:36 p.m. »
!@#$%^&****()+
A se citi si interpreta dupa putinta si dorinta
. Eu, ce sa spun, m-am saturat de munca voluntara si de salarii neplatite. Si am draci si pe mine (adica din cauza mea), ca daca nu mi-ar fi fost lene, probabil ca ar fi fost mai usor acum. A se vedea invatarea limbii olandeze. Da-mi-as palme in oglinda!
Scuze pentru tacerea din ultima vreme, dar am ceva probleme, in curs de rezolvare, ce e drept... Traiasca Criza!
Desi am nervi, pana la urma totul se repara cumva. Asta e important pana la urma.
Voua, cat mai putine motive de nervi va doresc!
A se citi si interpreta dupa putinta si dorinta
. Eu, ce sa spun, m-am saturat de munca voluntara si de salarii neplatite. Si am draci si pe mine (adica din cauza mea), ca daca nu mi-ar fi fost lene, probabil ca ar fi fost mai usor acum. A se vedea invatarea limbii olandeze. Da-mi-as palme in oglinda!Scuze pentru tacerea din ultima vreme, dar am ceva probleme, in curs de rezolvare, ce e drept... Traiasca Criza!
Desi am nervi, pana la urma totul se repara cumva. Asta e important pana la urma.
Voua, cat mai putine motive de nervi va doresc!
5
Citate celebre / Răspuns: Ceea ce nu exista nu am dorit suficient
« : 24 Octombrie, 2009, 02:14:29 p.m. »
Treaba asta cu doritul suficient o stiu atat de bine pe propria mea piele... Partial, a functionat in cazul meu. Spun partial pentru ca inca e mult de lucru si din pacate restul probabil ca nu mi-l doresc suficient de mult cat sa ma bat cu muntii (inca). Stii cum e... de cele mai multe ori, dam vina pe orice altceva decat pe propria vointa. In cazul asta, e vorba despre contextul economic nefavorabil, nu ca as avea mai putina motivatie decat trebuie .
Pe de alta parte, intreb, ai avut vreodata senzatia ca ti-ai dorit atat de mult ceva incat atunci cand ai obtinut acel ceva parca nu mai avea savoarea anticipata? Doritul si asteptarea uneori fac dintr-un ceva un ideal care, in realitate, e mai putin decat ceea ce a facut visul nostru din el. Poate ca e firea omului mereu nemultumita... Sau poate ca nu mai stiu eu sa ma bucur pe deplin. In fine, sunt multe de spus.
.Pe de alta parte, intreb, ai avut vreodata senzatia ca ti-ai dorit atat de mult ceva incat atunci cand ai obtinut acel ceva parca nu mai avea savoarea anticipata? Doritul si asteptarea uneori fac dintr-un ceva un ideal care, in realitate, e mai putin decat ceea ce a facut visul nostru din el. Poate ca e firea omului mereu nemultumita... Sau poate ca nu mai stiu eu sa ma bucur pe deplin. In fine, sunt multe de spus.
6
Phantasia / Răspuns: Varful cu Dor - Hanul Viilor
« : 23 Octombrie, 2009, 04:58:17 p.m. »
Luat-luat... Vroiam doar sa fac inspectie . Foarte buna placinta, domnitelor, sarut-mainile!
S-acum, cu burta pusa la cale cum se cuvine, mi s-a facut pofta de povestit.
Deci, a venit vremea sa incep, evident, cu cea mai mare placere, a-mi plati din datoriile in povesti. Si ce istorie e mai potrivita decat insasi povestea spiridusului ratacitor, adica a subsemnatului?
Ca sa fie lucrurile foarte clare, tre' sa-ncep de la "pasopt", adica de la Bunicu', dar fiti pe pace ca n-am s-o lungesc (prea tare!). Bunicul fu, normal, unul dintre regii Rosemond-ului, Regatul Rozelor din Tarile de Jos. De fapt fu putin cam ca-n basme... Regina Rose - inca nemaritata - era cam rasfatata si capricioasa, povestea maritisului cu Printul Lalelelor din Keukenhof (adica Bunicu) fiind ceva intre "Piparus Patru & Florea Infloritul" si "Imblanzirea Scorpiei" (Daca trece cumva Bunica pe la Han si aude c-am facut-o scorpie, ma mananca cu fulgi cu tot). In orice caz, asta e alta poveste.
Din fericitul mariaj, la ceva vreme, a rasarit tata, Printul Jasmin de Rosemond, caruia, cand i-a venit vremea de-nsuratoare, in loc sa aleaga pe una dintre aristocratele locale, ca un fiu cuminte ce se afla, puse-i-s-a pata pe Printesa Lilly de Clover, din Regatul Trifoiului din Irlanda. Printesa, desi "mandra-n toate cele", nu era "una la parinti", de unde ni s-a tras si istoria. Dar despre asta, mai la vale.
Mult au incercat Altetele lor Regale Bunicii a-l indupleca pe Printul Tata sa renunte la Lilly. Ba chiar si Mugur Imparat (fratele bunicii), ce fuse cel dintai chemat, numai obiectii-a ridicat, pan-a cedat. Si-n pace l-au lasat, desi Bunicul a continuat multa vreme sa boroscodeasca in barba cum ca familia Clover, cat ar fi ea de regala, are o sticla de whisky pe blazon si nu-i a buna, mai ales cu zvonurile ce umblau de la o vreme in lumea florilor despre cei sapte printisori verzi, fratii lui Lilly. Senin, Tata a respins toate argumentele foarte clar: Ma-nsor cu Lilly, nu cu tot neamul! Care Lilly - Mama - s-a dovedit (si se dovedeste inca) a fi cea mai incantatoare si mai inteleapta Zana din intreaga Lume a Florilor.
De va place, om mai povesti si in serile ce-or mai veni! De nu va place, m-oi opri s-oi cauta alte povesti, mai pe placul domniilor voastre, draga Hangita, draga Regina si boieri dumneavoastra.
. Foarte buna placinta, domnitelor, sarut-mainile!S-acum, cu burta pusa la cale cum se cuvine, mi s-a facut pofta de povestit.
Deci, a venit vremea sa incep, evident, cu cea mai mare placere, a-mi plati din datoriile in povesti. Si ce istorie e mai potrivita decat insasi povestea spiridusului ratacitor, adica a subsemnatului?
Ca sa fie lucrurile foarte clare, tre' sa-ncep de la "pasopt", adica de la Bunicu', dar fiti pe pace ca n-am s-o lungesc (prea tare!). Bunicul fu, normal, unul dintre regii Rosemond-ului, Regatul Rozelor din Tarile de Jos. De fapt fu putin cam ca-n basme... Regina Rose - inca nemaritata - era cam rasfatata si capricioasa, povestea maritisului cu Printul Lalelelor din Keukenhof (adica Bunicu) fiind ceva intre "Piparus Patru & Florea Infloritul" si "Imblanzirea Scorpiei" (Daca trece cumva Bunica pe la Han si aude c-am facut-o scorpie, ma mananca cu fulgi cu tot). In orice caz, asta e alta poveste.
Din fericitul mariaj, la ceva vreme, a rasarit tata, Printul Jasmin de Rosemond, caruia, cand i-a venit vremea de-nsuratoare, in loc sa aleaga pe una dintre aristocratele locale, ca un fiu cuminte ce se afla, puse-i-s-a pata pe Printesa Lilly de Clover, din Regatul Trifoiului din Irlanda. Printesa, desi "mandra-n toate cele", nu era "una la parinti", de unde ni s-a tras si istoria. Dar despre asta, mai la vale.
Mult au incercat Altetele lor Regale Bunicii a-l indupleca pe Printul Tata sa renunte la Lilly. Ba chiar si Mugur Imparat (fratele bunicii), ce fuse cel dintai chemat, numai obiectii-a ridicat, pan-a cedat. Si-n pace l-au lasat, desi Bunicul a continuat multa vreme sa boroscodeasca in barba cum ca familia Clover, cat ar fi ea de regala, are o sticla de whisky pe blazon si nu-i a buna, mai ales cu zvonurile ce umblau de la o vreme in lumea florilor despre cei sapte printisori verzi, fratii lui Lilly. Senin, Tata a respins toate argumentele foarte clar: Ma-nsor cu Lilly, nu cu tot neamul! Care Lilly - Mama - s-a dovedit (si se dovedeste inca) a fi cea mai incantatoare si mai inteleapta Zana din intreaga Lume a Florilor.
De va place, om mai povesti si in serile ce-or mai veni! De nu va place, m-oi opri s-oi cauta alte povesti, mai pe placul domniilor voastre, draga Hangita, draga Regina si boieri dumneavoastra.
7
Phantasia / Răspuns: Varful cu Dor - Hanul Viilor
« : 20 Octombrie, 2009, 08:54:28 p.m. »
Nici eu n-am uitat de "datorie", Hangita! Sper ca zilele astea o sa incep povestirile. Sunt muuuulte de zis... Pana atunci, mai dau o raita prin oale si cratite, ba si prin pivnita de vinuri, sa vad daca e totul in regula .
.
8
2009 / Răspuns: la mulţi ani Lorelei!
« : 13 Octombrie, 2009, 08:23:40 p.m. »
La multi ani si din partea mea, Lorelei! Toate gandurile si urarile de bine atat din Regatul Rozelor, cat si din Tara Lalelelor! Reverente, Domnita draga!
9
Phantasia / Răspuns: Varful cu Dor - Hanul Viilor
« : 12 Octombrie, 2009, 07:41:00 p.m. »
Multumesc, Regina si Hangita, pentru grija ce-mi purtati . Raceala asta imi cam astupa si gandurile, arz-o-ar focu'. Mmmmm, ceai cald si sirop de mugur de pin... Ma rasfatati, domnitelor!
. Raceala asta imi cam astupa si gandurile, arz-o-ar focu'. Mmmmm, ceai cald si sirop de mugur de pin... Ma rasfatati, domnitelor!
10
La Bucătărie / Cum sa nu gatesti o ciulama
« : 10 Octombrie, 2009, 09:59:54 p.m. »
O sa ma chinui sa raman in temele Lovetime cu postul asta, desi cred ca mai bine ar trebui sa cream un forum umoristic. Vedeti voi de ce... Intentiile nobile se transpun de cele mai multe ori, in ceea ce ma priveste, cel putin, in cele mai faine dezastre posibile. Noroc ca am pofta de ras azi...
Deci, pe scurt, in vara asta, mi-am carat jumatatea olandeza in Romania si toate bune si frumoase, pana la mancare. Si mai pe scurt, sunt destul de putine chestii pe care le-ar manca si si mai putine chestii pe meniurile noastre. Partial vina romanilor, partial a ei (luuuunga poveste), dar cert e ca i-am promis ca o sa o obisnuiesc cu mancarea romaneasca, pentru ca data viitoare sa aiba o oferta mai variata. Acrobatia de azi face parte din agenda asta, dar esecul ciulamalei mele mirifice nu era inclus pe meniu.
Ca-s o catastrofa in bucatarie iarasi nu mai e vina ei. Si zau ca-s catastrofa... Va spun imediat de ce. Lasam comentariile "romantice" pe alt post.
Anyway (scuze de scaparile engleze, dar e o mare varza in capul meu de la o vreme, cu hibrizi de romgleza pe post de ganduri... Mi-e si teama sa ma gandesc cum o sa fie dupa ce o sa incep sa invat olandeza)... Azi m-am decis sa fac ciulama de pui.
Caut eu temeinic pe net o reteta care sa para usor de facut, gasesc, cumpar ingredientele si ma pun pe treaba. Prima parte merge struna, adica bucatelele de pui prajite in unt. Le scot din tigaie si mai pun un pic de unt (peste cele 100 grame din reteta), ca mi se parea prea uscat continutul. Next step, cica sa calesc 100 grame de faina in chestia din tigaie. Presar usor... si ma trezesc cu... un ghem... Intru in panica. Pun inca un sfert de pachet de unt, plus ceva ulei. Compozitia ramane ghem, desi in reteta scrie cica sa nu lasi prea mult rantasul la prajit IN UNT, ca se arde. Mda, minge de tenis arsa, cine vrea sa manance asa ceva? Bun, imi zic, lasa ca sting cu lapte. Cum scrie la reteta. Si sting. Si se incolaceste si mai tare. C'mon, zau ca nu vreau sa fac galuste aici... Dar cred ca asta obtin... cel putin asa arata dupa ce compozitia inghite si 200 grame de smantana (Deja jumatatea mea olandeza a halit juma de pizza, just in case). Asa ca ma apuc sa torn apa. Si torn... si torn... Si tot nu se face ciulama... Are consistenta unei mamaligi ceva mai cu personalitate.
Juma de litru mai tarziu, chestia arata ca un aracet plin de cocoloase de ceva neidentificat. Dar macar e lichida. Mai pun apa, mai amestec, incepe sa arate. A ce, inca nu ma decid. Imi anunt Jumatatea ca ce fac eu aici nu e comestibil, dar ca voi continua, de curiozitate. Noroc ca Jumatatea respectiva e full pentru moment. Pentru mai tarziu, avem chipsuri.
Pun carnea inapoi sa inoate in PFN (pasta fierbatoare neidentificata) si mai pun apa. Se pare ca chestia din tigaie e in viata si ii e foarte sete. Dupa ce mai bea juma de litru de apa, mai frec un pic la cocoloase si dupa cateva secunde compozitia se infurie pe mine iremediabil si incepe sa ma scuipe. Asta e de bine... cel putin minunea e fluida.
Deci sting focul, torn chestia (wow, performanta, se toarna!!) intr-un vas de Jena si ma duc s afumez. Afara. Cand vin inapoi, TRADARE!!!. Chestia numai ce prinse curaj si scoase la suprafata... ceva unt/ulei/grasime, lichida, adica daca imi amintesc bine, minunea de am pus-o in tigaie mai pe la inceput sa conving mingea de tenis sa se faca ciulama.
Habar nu am unde am gresit. Ideea e ca mamaliga alba obtinuta, si pe care o sa o mananc numai de-al naibii (pacat de ingrediente, nu de alta...), cu urme de carne in ea... trebuia sa fie ciulama. Si daca voi identificati ce am gresit, sper sa va fie de folos.
Daca dau ortu' popii pana maine, macar stiti de la ce mi s-a tras!
Deci, pe scurt, in vara asta, mi-am carat jumatatea olandeza in Romania si toate bune si frumoase, pana la mancare. Si mai pe scurt, sunt destul de putine chestii pe care le-ar manca si si mai putine chestii pe meniurile noastre. Partial vina romanilor, partial a ei (luuuunga poveste), dar cert e ca i-am promis ca o sa o obisnuiesc cu mancarea romaneasca, pentru ca data viitoare sa aiba o oferta mai variata. Acrobatia de azi face parte din agenda asta, dar esecul ciulamalei mele mirifice nu era inclus pe meniu.
Ca-s o catastrofa in bucatarie iarasi nu mai e vina ei. Si zau ca-s catastrofa... Va spun imediat de ce. Lasam comentariile "romantice" pe alt post.
Anyway (scuze de scaparile engleze, dar e o mare varza in capul meu de la o vreme, cu hibrizi de romgleza pe post de ganduri... Mi-e si teama sa ma gandesc cum o sa fie dupa ce o sa incep sa invat olandeza)... Azi m-am decis sa fac ciulama de pui.
Caut eu temeinic pe net o reteta care sa para usor de facut, gasesc, cumpar ingredientele si ma pun pe treaba. Prima parte merge struna, adica bucatelele de pui prajite in unt. Le scot din tigaie si mai pun un pic de unt (peste cele 100 grame din reteta), ca mi se parea prea uscat continutul. Next step, cica sa calesc 100 grame de faina in chestia din tigaie. Presar usor... si ma trezesc cu... un ghem... Intru in panica. Pun inca un sfert de pachet de unt, plus ceva ulei. Compozitia ramane ghem, desi in reteta scrie cica sa nu lasi prea mult rantasul la prajit IN UNT, ca se arde. Mda, minge de tenis arsa, cine vrea sa manance asa ceva? Bun, imi zic, lasa ca sting cu lapte. Cum scrie la reteta. Si sting. Si se incolaceste si mai tare. C'mon, zau ca nu vreau sa fac galuste aici... Dar cred ca asta obtin... cel putin asa arata dupa ce compozitia inghite si 200 grame de smantana (Deja jumatatea mea olandeza a halit juma de pizza, just in case). Asa ca ma apuc sa torn apa. Si torn... si torn... Si tot nu se face ciulama... Are consistenta unei mamaligi ceva mai cu personalitate.
Juma de litru mai tarziu, chestia arata ca un aracet plin de cocoloase de ceva neidentificat. Dar macar e lichida. Mai pun apa, mai amestec, incepe sa arate. A ce, inca nu ma decid. Imi anunt Jumatatea ca ce fac eu aici nu e comestibil, dar ca voi continua, de curiozitate. Noroc ca Jumatatea respectiva e full pentru moment. Pentru mai tarziu, avem chipsuri.
Pun carnea inapoi sa inoate in PFN (pasta fierbatoare neidentificata) si mai pun apa. Se pare ca chestia din tigaie e in viata si ii e foarte sete. Dupa ce mai bea juma de litru de apa, mai frec un pic la cocoloase si dupa cateva secunde compozitia se infurie pe mine iremediabil si incepe sa ma scuipe. Asta e de bine... cel putin minunea e fluida.
Deci sting focul, torn chestia (wow, performanta, se toarna!!) intr-un vas de Jena si ma duc s afumez. Afara. Cand vin inapoi, TRADARE!!!. Chestia numai ce prinse curaj si scoase la suprafata... ceva unt/ulei/grasime, lichida, adica daca imi amintesc bine, minunea de am pus-o in tigaie mai pe la inceput sa conving mingea de tenis sa se faca ciulama.
Habar nu am unde am gresit. Ideea e ca mamaliga alba obtinuta, si pe care o sa o mananc numai de-al naibii (pacat de ingrediente, nu de alta...), cu urme de carne in ea... trebuia sa fie ciulama. Si daca voi identificati ce am gresit, sper sa va fie de folos
.Daca dau ortu' popii pana maine, macar stiti de la ce mi s-a tras!
11
Phantasia / Răspuns: Varful cu Dor - Hanul Viilor
« : 10 Octombrie, 2009, 09:57:40 p.m. »
Hapciu!
12
Phantasia / Răspuns: Varful cu Dor - Hanul Viilor
« : 08 Octombrie, 2009, 08:34:13 p.m. »...musai este sa postesti, sa-ti cureti trupul, sa-ti primenesti hainele! Apoi ada apa neinceputa, un os de peste, laur si busuioc, facaletul al din camara si banutul de argint de-l ascunzi in buzunarelul de la piept. Pune-ti s-o piatra de rau la brau si hai sa ungem ugerul caprei cu negru de merloata, sa ascultam soapta greierilor si-om zice o descantatura cu soaptele cele de iarba, sa moara, sa crape, sa fuga pe pusti moda asta jivinoasa-ecologicoasa.
Ca bine mai zici, Hangita, pare-mi-se ca-mi esti priceputa la descantece... Sper ca nu numai jivinele le descalcim cu vraja matale, ci si vesnicele mele doua maini stangi. Asa ca ne conformam, cum sa nu ne conformam... Ceva laur si facaletul le-am gasit eu la bucatarie, uite-aci si banutul de argint... Apa neinceputa oi strange-o din roua maine de cu zori... Cat despre primeneala... facui iar o nefacuta, ca tot mi se spune "Floris anapoda". Ce sa spun... m-am dus pan' la lacul din padure si, ca sa castig vreme, am intrat in lac cu tot cu haine, sa fac o baie, dar cu tot cu piatra aia de rau la brau... de era cat pe ce sa trec apele Stixului. Noroc cu un pastrav cu inima buna, de m-a scos din bucluc, ocazie cu care mi-a si daruit osul de peste de care aveam nevoie.
Acum ma duc sa fugaresc capra, care nu prea pare amatoare de pictura pe uger. Mama si ce pas are asta! Juri ca inainte a fost antilopa Impala, asa cum vacile domniei tale fura elefanti. Uffff, nu prea-i asa usor pe burta goala, dar daca-i musai sa postesc, apoi postesc, ce sa fac!
(Sirena, Regina, ce bine imi pare sa va vad din nou! Trecut-a anul, cam prea repede, dar nu v-am uitat!)
13
Phantasia / Răspuns: Varful cu Dor - Hanul Viilor
« : 07 Octombrie, 2009, 05:06:32 p.m. »
Inca ma sfiesc sa apelez la magie, chiar si dupa vinurile minunate de la Han. Cred ca e mai bine la inceput sa fiu foaaaarte cumpatat, nu de alta dar as strica impresia (buna?) pe care deja am lasat-o prietenilor de aici . Asa ca m-am decis sa dau o raita prin padure, sa-mi mai dezmortesc madularele, chiar cu riscul d a da nas-in-bot cu Jupana cea cu (urme de) blana roscata.
Si numai ce-am pus pasul in poiana de langa lacul amintit si de Zeita Diana, ca tufisul de trandafiri salbatici a si inceput sa-mi dea raportul, de parca as fi Majestatea Sa in persoana! Si ce vesti imi auzira urechile??
Cica Inaltimea-sa Leul e suparat pe jivinele din imprejurimi care, zice-se, s-au apucat sa-i copieze frizura. Se pare ca totul a pornit de la o Vulpe care-a lansat o noua moda printre jivine, cu coama, botosei si pamatuf in varful cozii. Intai au copiat-o toate vulpile de gen feminin din padure, care au inceput sa aiba un succes nebun la masculii vulpesti din partea locului, apoi moda s-a intins ca focu' la iepuri, in semn de magulire, doar-doar or avea si ei ceva liniste. Pe urma au aparut chiar doi-trei lupi tineri, iar gurile rele zic (tare teama mi-e ca-s aceleasi guri rele cu palarie cu picatele) cum ca inclusiv Ursul cel Batran din Codrul Secular se gandeste sa-si epileze burdihanul, iar o intreaga turma de caprioare adolescente a fost vazuta la coada la peruci din blana ecologica (vandute la negru de un Pekinez cu initiativa).
Cu asa vesti alarmante, tare teama mi-e de-un raid al Leonimii sale prin partea locului, de cred ca numai Zeita noastra se poate descurca sa-l calmeze. Si asta pornind de la amarata mea de vraja facuta varza!
. Asa ca m-am decis sa dau o raita prin padure, sa-mi mai dezmortesc madularele, chiar cu riscul d a da nas-in-bot cu Jupana cea cu (urme de) blana roscata. Si numai ce-am pus pasul in poiana de langa lacul amintit si de Zeita Diana, ca tufisul de trandafiri salbatici a si inceput sa-mi dea raportul, de parca as fi Majestatea Sa in persoana! Si ce vesti imi auzira urechile??
Cica Inaltimea-sa Leul e suparat pe jivinele din imprejurimi care, zice-se, s-au apucat sa-i copieze frizura. Se pare ca totul a pornit de la o Vulpe care-a lansat o noua moda printre jivine, cu coama, botosei si pamatuf in varful cozii. Intai au copiat-o toate vulpile de gen feminin din padure, care au inceput sa aiba un succes nebun la masculii vulpesti din partea locului, apoi moda s-a intins ca focu' la iepuri, in semn de magulire, doar-doar or avea si ei ceva liniste. Pe urma au aparut chiar doi-trei lupi tineri, iar gurile rele zic (tare teama mi-e ca-s aceleasi guri rele cu palarie cu picatele) cum ca inclusiv Ursul cel Batran din Codrul Secular se gandeste sa-si epileze burdihanul, iar o intreaga turma de caprioare adolescente a fost vazuta la coada la peruci din blana ecologica (vandute la negru de un Pekinez cu initiativa).
Cu asa vesti alarmante, tare teama mi-e de-un raid al Leonimii sale prin partea locului, de cred ca numai Zeita noastra se poate descurca sa-l calmeze. Si asta pornind de la amarata mea de vraja facuta varza!
14
Phantasia / Răspuns: Varful cu Dor - Hanul Viilor
« : 06 Octombrie, 2009, 04:08:24 p.m. »
Onorat sa te cunosc, Hangita frumoasa si primitoare. Bine te-am gasit! Uite, vezi? De aia se simtea gandul meu atat de bine, de am dormit non stop mai bine de o saptamana! Ca si-a gasit odihna oplosit in zambetul Hangitei, careia nu degeaba i s-a dus vorba in lume de harnica si prietenoasa. Ba chiar se spune ca stie si Magie, vorbeste cu Luna si Stelele si are oaspeti de seama coborati la Han direct din legenda, cum ar fi mandra Zeita a Vanatorii si Padurilor, Diana, careia ma plec umil. Mare noroc sa nimeresc aici, mai ales cand incep ploile.
Draga Hangita, povesti s-or mai gasi, traista-i plina si gandul vesel. Bucate sa fie, si vad ca sunt, vin din belsug si... or incepe si vrajile, bune uneori la casa omului... sau la Hanul Hangitei noastre.
Inda, stimata Umbra, iertare sper sa-mi fie c-am adormit asa, in mijlocul vorbei, dar vezi tu? Duelurile cu Vulpo-sarpele cu palarie de ciuperca, plus macul ala (de pe placinte
) puteau sa rapuna si un ditai voinicul, nu numai un spiridus prapadit, pe drum de ani-lumina.
Dar hai sa gustam din bucatele alese ale Hangitei si din vinul ei prea-laudat si-om mai povesti noi... Spiridus-spiridus... dar foamea-i de lup flamand!
Draga Hangita, povesti s-or mai gasi, traista-i plina si gandul vesel. Bucate sa fie, si vad ca sunt, vin din belsug si... or incepe si vrajile, bune uneori la casa omului... sau la Hanul Hangitei noastre.
Inda, stimata Umbra, iertare sper sa-mi fie c-am adormit asa, in mijlocul vorbei, dar vezi tu? Duelurile cu Vulpo-sarpele cu palarie de ciuperca, plus macul ala (de pe placinte
) puteau sa rapuna si un ditai voinicul, nu numai un spiridus prapadit, pe drum de ani-lumina. Dar hai sa gustam din bucatele alese ale Hangitei si din vinul ei prea-laudat si-om mai povesti noi... Spiridus-spiridus... dar foamea-i de lup flamand!
15
Phantasia / Răspuns: Varful cu Dor - Hanul Viilor
« : 26 Septembrie, 2009, 10:48:15 p.m. »
Ba nu, ca nici Vulpe, nici Ciuperca si nici sarpe nu m-au muscat. Fain taram... si Umbrele sunt pe aici prietenoase si pline de talc .
.