Iubirea e armonie creatoare, dar si lupta si neincetata neliniste. (Ovidiu Densusianu, fiul)
Urmeaza sa te intalnesc, iubire...
Timpul a trecut usor, si iata ca de la zbuciumatul nostru inceput, cand parca toate puterile Iadului s-au adunat impotriva noastra pentru a ne sfarama corabia iubirii intr-un chiot viforos, plin de tristete...
Am luptat, prima data am ales gresit, a doua oara insa am stiut ce trebuie sa aleg... am stiut ca nu pot fara tine. Ca daca nu as mai vorbi cu tine , m-as stinge. Ca daca nu ai mai fi in viata mea, nimic nu ar avea sens...
Se apropie clipa intalnirii.... putin timp, cateva zile... si ne vom intalni.
Imi este teama... dincolo de calatoria destul de primejdioasa, imi este teama... caci orisice va fi, voi stii daca ale mele vise s-au implinit sau nu... daca te-am gasit sau nu... sufletul este sigur ca si-a gasit perechea, la fel si inima mea, dar ratiunea, precauta, se ascunde in false temeri si false sperante...
Va fi de bine ? Va fi de rau, vom vedea, iubito....