N-a imbatranit nimeni, doar a capatat un pic mai multa meditatie, poate...
Bune bucatele domniei tale, draga Hangita. Hai sa stam amandoi alaturi si daca e sa fie toamna, o toamna atat de frumoasa si sensibila, asa cum numai toamnele noastre pot sa fie,l hai sa stam amandoi langa foc si sa incingem jarul... sa scoatem mustul dulce pe masa si sa pregatim pastrama... Poate o mai veni vreun trecator prin inimi si zambete, alaturi de noi.
Hanul e inca frumos si Hangita e inca minunata!