Cum treci de la iubire la indiferenta?

[un_suflet]

Ce sa..."nu faci" Charlie...pentru a ramane "intreg"?

[DIANA]

Cred ca mesajul meu trecut a fost destul de limpede asa ca nu ar trebui sa dau explicatii suplimentare. Totusi, poate nu strica sa fac o mica "traducere":
"a iubi pe cine nu trebuie" = "a iubi pe cineva care nu te iubeste, sau care iubeste pe altcineva" . Acum e bine?

[charlie]

ce sa nu faci?
sa nu treci de la iubire la indiferenta 

[un_suflet]

Multumesc ambilor pentru explicatiile suplimentare.
Bravo Charlie! Diana...e parerea ta! O respect, dar nu o impartasesc.
Cred ca eu ar trebui sa-ti fac "o mica traducere" a felului in care simt eu iubirea. Faptul ca sentimentul iubirii l-a trezit in mine acela care nu ma iubeste...sau care iubeste pe altcineva...nu ma poate face sa simt ca iubesc pe cine nu trebuie... Sentimentul exista pur si simplu... fara intrebari, fara raspunsuri, fara logica, fara regrete, fara remuscari sau orice alte stari care ar umbri acest sentiment curat, profund si NECONDITIONAT DE CEEA CE SIMTE EL!
Nu mai continui...pt ca eu oricum am fost clasificata ATIPICA....asa ca...scuze daca am deranjat pe cineva. Am spus doar... parerea mea...  

[Maria]

   Pentru mine(spun asa pentru a nu mai lasa loc de interpretari) iubirea nu aduce indiferenta. Indiferent de cum iubesti sau pe cine iubesti iubirea nu ma duce la indiferenta. Iubirea este unica, are doar alte valente. Valentele sunt  fraternul, platonicul sau iubitul. Pai daca iubirea mi-ar deveni indiferenta in cazul vreunui esec, eu cum mai pot sa avansez in bine, sau cum imi mai pot vedea greseala?
    Uneori cand timpul ne permite, eu si sotul meu savuram cafeluta de dimineata cu amintiri. Acele amintiri din adolescenta care ne-au facut sa ne maturizam si sa-nvatam ce vrem de la noi si de ce nu de la partenerul iubit.Si-atunci cum pot sa transform iubirea in indiferenta? De ce atunci cand suntem parasiti vedem doar vina celuilalt si-ncercam sa filmam doar lucrurile urate pentru a ne umple sufletul cu venin?

[DIANA]

Suflet drag, e adevarat, e parerea mea, insa tare as vrea sa ma intelegi bine inainte de a spune ca nu esti de acord cu mine.
Uite, merg pe exemplu simplu si la indemana oricui: cu 5 ani inainte de a te casatori te-ai indragostit de un baiat. Pur si simplu! Simteai ca nu mai poti trai fara el! Putem spune ca IL IUBEAI, da? Insa el era indragostit de o alta fata, deci intre voi doi nu s-a infiripat nimic. Cat timp ai continuat sa il iubesti? Cat timp sentimentele tale s-au pastrat la apogeu? Poti spune ca si acum il iubesti la fel de mult? Cred ca nu si sunt convinsa ca actuala casnicie e bazata pe dragoste, ceea ce nu se putea intampla daca tu il iubeai inca pe celalalt. Eu asta inteleg prin trecere la la indiferenta: atenuarea sentimentelor uneori pana la anularea lor totala. Si iti reamintesc, discutia noastra in contradictoriu a inceput de la expresia ta "iubirea nu moare".


Nu stiu cine te-a clasificat pe tine drept ATIPICA, insa mie imi face placere sa discutam.

[un_suflet]

Draga mea Diana! Efectiv am ras cu pofta la exemplul dat de tine, gandindu-ma ca inainte cu 5 ani de a ma casatori... aveam 11 ani ) si oricat de precoce as fi fost, de iubire nu putea fi vorba.
Pe parcursul vietii, pot spune ca am fost indragostita de cateva ori, dar de iubit se intampla o singura data in viata. 
Nici o amintire frumoasa nu este "anulata total"...
Oricand ne putem "indragosti"... este un sentiment frumos care ne da aripi si puterea de a merge mai departe, atat timp cat se face simtit...dar nu va ajunge sa egaleze "etalonul iubirii"... Cat despre atenuare in acest caz...permite-mi sa zambesc, sa te sarut pe crestet si sa iti cant..."Mai e timp sa iubesti...si sa ierti mai e timp..."

Semneaza cu dragoste atipica...un suflet!

[dew]

  -Cum treci de la iubire la indiferenta?
  -Cu greu!Este foarte dificil atunci cand ai iubit si iubesti cu adevarat sa devi indiferent/a.TIMPUL te va ajuta in cazul acesta,de fapt,NUMAI timpul te poate ajuta si intr-o masura mai mica fostul/fosta iubit/a ,in cazul in care te-a dezamagit atunci cu siguranta iti va fi mai usor sa treci de la iubire la indiferenta.
   

[Mr. Pheonix ...]

 Kessler asta tare destept baiat dar cred ca, cam parasit baiatul , pai cum treci de la iubire la indiferenta nu stiu cred ca daca ai iubit trecerea se face prin dezamagire, nervi poate chiar ura , invidie , acceptare resemnare si intr-un sfarsit indiferenta , sigur ca daca pe drumu asta Apare un alt "fat frumos" sau o alta "cosanzeana" lucrurile pot fi amestecate si sa realizezi ca timpul a trecut si fosta relatie este doar  o amintire..............


asta e......... sa fiti si sa IUBITI

[charlie]

nu stiu ce credeti voi, dar mie unul nu imi plac oamenii care trec usor de la iubire la indiferenta sau de la orice stare la alta total opusa. sunt oameni, sa le zic "falsi" ?!

[dew]

 Charlie,ma jignesti!Nu poti sa afirmi ca as fi falsa pentru ca trec de la o stare la alta,nu,nu,nu.Poate si din cauza varstei (17 anisori ) sunt asa,adica ma schimb de la o zi la alta.Astazi sunt fericita,de exemplu si maine sunt trista,poate fara sa am un motiv bine intemeiat,dar asta inseamna ca sunt falsa?trec de la o stare la alta,este felul meu de a fi,dar nu poti spune ca sunt falsa.

[charlie]

asa cum spune si topicul... sa "treci de la iubire la indiferenta" de la o zi la alta... mi se pare exagerat. adica azi simti ceva si a doua zi... nimic ? (acestia sunt oamenii falsi - dupa umila mea parere) cum vine asta ? asa ceva nu cred ca se petrece peste noapte, ci intr-un timp mai scurt sau mai lung.

[DIANA]

Nu cred ca e vorba de falsitate ci mai degraba de instabilitate emotionala sau afectiva. Mai ales daca schimbarea asta de sentimente sau stari nu are nimic la baza.  Cred ca in forme mai grave instabilitatea asta se numeste isterie. Cand e vorba, insa, de sentimente fata de o alta persoana, e adevarat, nu te poti schimba de la o zi la alta. Chiar si atunci cand te-a ranit, nu il urasti imediat pe celalalt. Suferi tocmai pentru ca il iubesti. Si ideea poate fi dezvoltata.

[Strumfita]

pai` .. eu nu prea stiu ce sa spun .. dar sincer .. si eu trec cam prin acelasi lucru` .. am iubit o persoana .. si am spus ca o voi iubi pana la moarte` .. totul era asa frumos .. pana acum`.. cand` parca totul s`a schimbat` .. nu stiu ce poate fi` .. nu stiu din ce cauza .. dar nici macar nu mai stiu ce simt` .. il vreau inapoi` .. sau nu` .. ?
este o intrebare grea .., al carei raspuns este si mai greu de aflat` .. dar` ,.,, sper ca atunci` cand` il voi afla .. sa nu fie prea tarziu` ...

[Guardian|Angel]

charlie,imi permit sa te contrazic!
poti iubi o persoana la nebunie....nu poti trai fara acea persoana...dar intr-o seara,intr-o zi, stai si analizezi tot ce a fost intre voi...poate iti dai seama ca a fost doar o minciuna,poate nu...poate iti dai seama ca si-a batut joc de tine,poate nu...dar poate ca nu te merita...poate ca nu merita ca TU, sa plangi,sa suferi in urma ei,sa iubesti acea persoana...si atunci te gandesti:hei....sunt prea bun/a ptr el/ea...asta e...mi-e indiferent.....sper sa intelegi....eu sunt schimbatoare,dar nu intotdeauna...iti dau si un exemplu...m-a dezamagit cineva enorm de mult....m-a mintit,m-a dezamagit,mi-a facut foarte mult rau...nu imi e indiferent acum,dar il urasc aproape!!!!nu vreau sa il mai vad...vreu sa uit de existenta lui...de iubire...nu mai poate fi vorba sub niiiiiiiiiiiiiici o forma!!!!!!!!!!sper ca ai inteles