Plouă cu duminici, plouă pe hotare
Căci plecat-ai Doamne, gândului blestem,
Plouă pe Golgota, dulce desfătare,
Cerului îi plângem ultim recviem.
Plouă-n rugăciune, scrâşnet de morminte,
Dulce reverie, pasul meu apus.
Plouă cu păianjeni, plouă în cuvinte,
Peste stinse patimi, pânzele s-au pus.
Plouă-a desfătare, crunta nebunie,
Golul îmi rămâne veşnic partener,
Doamne, dă-mi iartarea gândului, târzie,
Să mă-nalţ în ploaie trist şi efemer!
ps: cu drag din partea semiramisei (pe albastre ceruri) si a lorelei-ei (pe purpurii saruturi), pentru toti cei ce iubesc ploaia.