Hm, buna ziua v-am dat, belea mi-am capatat! 
Cam asta a fost fata pe care am facut-o cand am citit provocarea:

Zau ca de aseara ma tot gandesc la ea. Cateva variante de raspuns mi-au venit instantaneu in minte insa erau cam vesele pentru o asemenea situatie. Asa ca mi-am intrat in rol, am lasat gluma deoparte si... deja sufar!
Nu pot sa cred! Am ramas masca! Doua alternative imi chinuie mintea: ori iubita ma inseala (si e vinovata), ori eu am gresit pe undeva (si deci e vina mea). Ce puteam eu sa gresesc?! Imi storc mintea incercand sa-mi amintesc macar un singur lucru care sa ma acuze. Zadarnic! Oricat as cauta nu gasesc nimic.
Nu ramane decat varianta "inselat". Vai mie! Nu se poate! Nu ma mai intreb ce a gasit la femeia aia si la mine nu. Nu! N-are nici un rost, oricat de interesant ar fi de stiut. Dar, nu! Raman la aspectul moral al problemei. La increderea ce mi-a fost spulberata. La infidelitate, la promisiuni incalcate, la juraminte si angajamente nesocotite.... Si cate as mai putea sa adaug aici!
Ma simt ca un bou. (chiar intre oite, vorba voastra!) Adica eu imi vad de treaba mea, n-o insel nici macar in somn, ii spun ca doar pe ea o iubesc si cand colo... I-am dovedit in fel si chip ca ea e totul pentru mine, atata doar ca nu locuim impreuna si speram sa inteleaga asta.
Ce sa fac, ce sa fac?... Suntem de doi ani impreuna si parea ca totul merge ata de bine intre noi! Dar ea, nu! Chiar acum o fi cu nasoala! Turbez! Si eu nu pot face nimic. Sa ma duc oare peste ele si s-o altoiesc pe parasuta? Asta nu-mi sta in fire. Sa le altoiesc pe amandoua? Asta mai merge dar in enunt se spune c-o iubesc foarte mult. Asta e!
Nu cred insa ca pot tolera situatia asta. Peste infidelitate nu pot sa trec! De fapt e semn sigur ca iubirea noastra se stinge. Nu avem nici o sansa. Mai devreme sau mai tarziu vom intelege ca relatia noastra nu are nici un viitor. Apreciez sinceritatea ei, dar atat! Nu cred ca e persoana potrivita. Nu cred ca merita iubirea mea. Macar bine ca mi-am dat seama de treaba asta, chiar si acum, dupa doi ani! Doi ani pierduti? Poate ca nu, dar cine mai are chef acum de statistici?! Si uite ce tarziu s-a facut iar sotiei i-am promis c-o iau de la serviciu!