E lucru cert deja, cum lipsesc
umpic, cum ma fac de cacao!

Mai, cum stateam eu ultima oara cu trei printese adormite in dulap, am zis sa profit,

vazand ca nu se mai trezeau de doua zile
(nu, nu era vina vinului ci a rezistentei la vin
). Am profitat asadar si le-am...
(ce "le-am"? ce "le-am"? aveti rabdare!) Le-am luat rochiile largi si m-am dus sus pe acoperis. Doar stiti unde sunt cand ma apuca! De atunci si pana in ziua de azi, am lucrat la noua mea inventie:
rochia zboaratoare! Cu fuste n-am vrut, ca sa nu spuna nimeni ca ma dau in vant dupa ele.

Asadar, de o saptamana zbor peste turnurile castelului, cu inventia pe care am zis s-o numesc deocamdata
parapantă. Nu radeti, o sa faca furori peste cateva secole, ascultati ce va spun!

In seara asta insa, am vazut-o pe gazda noastra curăţind puşca si n-am vrut sa risc aiurea de dragul stiintei.

Si de ce m-ati cautat, nu ati vazut ca am pus si plăcuţa cu "OCUPAT"? Unde pacatele mele puteam sa fiu?

Ariana vine si ea imediat, in tot timpul acesta ea fiind asistenta mea. M-a asistat de multe ori la aterizare, unde am avut mai ales la inceput probleme. De doua ori chiar m-a reanimat, dupa ce imi inghitisem limba.

Nu va spun mai mult, fiind secret de laborator. Uitati-o, coboara!