Chiar de afara era soare, si campuri;le erau toate inflorite, nu am putut sa stau prea mult timpo departe de mult iubitul meu castel si de toti cei dragi mie!
Am colindat intreaga imparatie dragii mei, in cautarea...in cautarea iubirii mele...si ce credeti ca am gasit?
Am gasit frumusetea asta de material , si ma gandeam sa pun croitorul regal, sa-mi faca o rochie, cum nu s-a mai vazurt in 15 imparatii!
A da, vorbeam despre iubirea mea...iubirea mea pierduta...iubirea mea pierduta si uitata...mmmm...
pai sa va povestesc...am iubit tare mult un cavaler...da, un cavaler, nu era un print, era un simplu muncitor, fermier mai exact...avea grija de pasuni, avea grija de animale si casa, cu atata devotament, cu atata iubire...incat imediat m-am inragostit...si era asa frumos...avea mainile si bratele atat de puternice, era inalt si impuntor dragul de el, brunet, cu ochii mari, verzi si patrunzatori, de-ti taia respiratia pe loc, zau...avea obrajii rosii, de parca rosea numai cand ma privea...si era atat de scump in vorba...atat de scump, ca-l ascultam si zi si noapte, fara intrerupere, ce mai...ma indragostisem...dar l-am pierdut...de ce?de fandosita ce-s...am iesit intr-o zi la targ, si el m-a insotit...sa cumparam ingrasaminte ptr pamant...si acolo, am vazut zeci de rochii, sute de materiale, si am cheltuit toti banii pe fandoseli de astea....iar el statea si se uita incremenit la mine, ca toti banii [e care ii economisise, eu ii dadusem pe targuieli, in cateva momente....atunci, l-am vazut dezamagit...era tare dezamagit de mine...nu am mai suportat privirea lui acuzatoare si am fugit...si iata-ma!m-am intors ranita, si apoi am fugit sa-l caut, dar el...el nu mai era...casa si pamantul lui erau in paragina...l-am cautat sa indrept raul facut, si nu l-am gasit...si m-am intors, sa-mi alin ranile, ajutata de voi...
