Poezii care ne-au marcat...poezii care ne-au placut...

[Lady Allia]

Una dintre poeziile care mie mi-au placut in mod deosebit a fost aceasta si "Stante pentru Augusta" care pentru mine are o conotatie deosebita...sufleteasca si...am sa las pe altcineva sa o noteze in acest topic... Insa sunt foarte multe poezii care mi-au placut, care m-au marcat...si bineinteles ca nu o sa pot sa le scriu toate aici..., dar astept si poeziile voastre


Iubeste-mi mainile - Elena Farago


Iubeste-mi mainile
Si ochii
Si iarta-le dac-au fost clipe
In care n-au stiut sa-ti spuna,
In care n-au putut sa-ti dea
Atat cat ar fi vrut,
Atat cat poate doru-ti le cerea
In dragostea,
In indoiala,
In deznadejdea unei clipe...

Iubeste-mi mainile
Si ochii
Si iarta-le nevruta vina
Ca prea tarziu venira-n cale-ti
Si prea curand se duc de tot...

Dezleaga-mi sufletul de vina
Ca in curand n-am sa-ti mai pot
Aduce-n maini
Si-n ochi
Durutul,
Tarziul zambet de lumina...

Iubeste-mi mainile
Si ochii,
Si iarta-le daca durerea
Ca ti-au plecat
Va fi mai mare
Decat norocul c-au venit.

Iubeste-mi mainile
Si ochii
Si iarta-le ca n-au puterea
Din moartea lor
Sa-ti creasca vietii
Nestinsul zambet de zenit...

[sufletel]

hmm..nu stiu la cine te asteptai insa imi face o deosebita placere sa o scriu eu....pentru ca si pentru mine are o insemnatate sufletasca deosebita...sper sa nu supar pe nimeni

Cand sumbra bezna ma orbea
Si cugetul plutea in ceata,
Speranta stinsa cand abia
Mai palpaia in drum razleata,

Cand sufletul batea nebun
In noaptea spiritului deasa,
Cand omul nu cuteaza bun
Sa para lumii si te lasa,

Tintind in suflet, ura cand
Musca mereu in mine treaza,
Doar tu mi-ai fost luceafar bland
Ce pana azi imi lumineaza.

La crestet blanda ma vegheai
Cu ochi de serafim tu una,
Si noaptea neagra alungai,
Lucind deaupra mea intruna

Cand norii se bateau in frunti,
Si tu atunci, mai vie inca,
Stiai senina sa-i infrunti
Si bezna sa alungi adanca.

Mi-esti geniu bun s cand indur
Sau cand infrunt urgii, nu-mi pasa
De toata ura dimprejur
Pazit de vocea ta duioasa.

Tulpina sti ce nu s-a frant
Nici indoita de furtuna
Si lespezi de mormant
Statornic frunzele isi suna.

Mugeasca tunetul turbat
Si verse-si focul norii, insa
Eu stiu, vei sta, precum ai stat,
Plecand asupra-mi pleata plansa.

Oriunde te-ai afla in plai,
OIricat as fi batut de soarta,
Un soare bland as vrea sa ai
Cu cei in suflet ce te poarta.

In laturi, subrede simtiri,
Vandute inime, in laturi!
Doar tu ramai prin naluciri
Cu mine pururea alaturi!

Statornica doar tu mereu
Cand nimeni alt in preajmanu mi-i,
Si astfel nu ma simt nici eu
Sihastru in pustia lumii.

George Gordon Byron-Stante pentru Augusta

[Lorelei]

Astăzi ne despărţim
           Stefan Augustin Doinas

Astăzi nu mai cîntăm, nu mai zâmbim.
Stând la început de anotimp fermecat,
astăzi ne despărţim
cum s-au despărţit apele de uscat.

Totul e atât de firesc în tăcerea noastră.
Fiecare ne spunem:-Aşa trebuie sa fie..
Alături ,umbra albastră
pentru adevăruri gândite sta mărturie.

Nu peste mult tu vei fi azurul din mări,
eu voi fi pământul cu toate păcatele.
Păsări mari te vor căuta prin zări
ducând în guşă mireasma, bucatele.

Oamenii vor crede că suntem duşmani.
Intre noi, lumea va sta nemişcată
ca o pădure de sute de ani
plină de fiare cu blana vărgată.

Nimeni nu va şti ca suntem tot atât de aproape
şi ca, seara,sufletul meu,
ca ţărmul care modelează din ape,
ia forma uitată a trupului tău...

Astăzi nu ne sărutăm, nu ne dorim.
Stând la început de anotimp fermecat,
astăzi ne despărţim
cum s-au despărţit apele de uscat.

Nu peste mult tu vei fi cerul răsfrânt,
eu voi fi soarele negru, pământul.
Nu peste mult timp are să bată vânt.
Nu peste mult are să bată vântul.

[phoenix]

Ithaca

Cand pornesti spre Ithaca
Doresti sa ai drum lung,
Plin de aventuri, plin de descoperiri.

Lestrigonii, ciclopii, maniosul Poseidon-
Nu-ti fie frica de ei:
N-ai sa intalnesti asemenea fapturi in cale
Cata vreme gandurile-ti sunt nobile,
Cata vreme entuziasmul
Iti cuprinde sufletul si trupul..
Lestrigonii, ciclopii, salbaticul Poseidon-
Nu-i intalnesti
Daca nu-i porti in suflet
Daca sufletul nu ti-i scoate in cale.

Doreste-ti sa ai drum lung.
Si multe dimineti de vara in care,
Plin de incantare, plin de bucurie,
Sa intri in porturi pe care le vezi intaia oara;
Sa te opresti in targuri feniciene
Sa cumperi lucruri frumoase,
Perle si coral, chihlimbar si abanos,
Parfumuri senzuale
Cate poti sa duci;
Si sa vizitezi orase egiptene
Sa inveti si iar sa inveti cu cei ce stiu.

Gandeste-te tot timpul la Ithaca.
Caci ti-e sortit sa ajungi acolo.
Dar nu scurta deloc calatoria.
Poate e chiar mai bine sa dureze ani si ani.
Si cand vei sosi pe insula vei fi batran,
Imbogatit de comorile intalnite in cale,
Si nu vei mai astepta bogatii de la Ithaca.

Ithaca ti-a oferit calatoria minunata
Fara ea nicicand n-ai fi plecat la drum.
Dar nu mai are ce sa-ti dea acum.
Su daca o gasesti saraca, nu inseamna ca Ithaca te-a
inselat.
Ai devenit intelept, ai castigat experienta
Si pana atunci vei fi inteles ce este, de fapt,
Ithaca.
                                 
                                            Constatine P. Cavafy

[desdemona]

Oda

Nu credeam sa-nvat a muri vredata,
Pururi tanar,infasurat in manta-mi,
Ochii mei naltam visatori la steaua
                          Singuratatii.

Cand deodata tu rasarisi in cale-mi,
Suferinta tu,dureros de dulcee..
Pan-in fund baui voluptatea mortii
                            Neinduratoare 

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca Hercul inveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
                            Apele marii 

De-al meu propriu vis,mistuit ma vaiet,
Pe-al meu propriu rug ma topesc in flacari..
Pot sa ma reinviu luminos din el ca
                            Pasarii Phoenix?

Piara-mi ochii turburatori din cale,
Vino iar in san,nepasare trista;
Ca sa pot muri linistit,pe mine
                              Mie reda-ma!

                                                                 Mihai Eminescu


P.S. voi reveni si cu altele..

 

[viulian]

Poezia aceasta nu este una la care ma gandesc mereu, insa ii regasesc valoarea subiectiva de adevar mai de fiecare data cand trebuie sa plec... imi este totdeauna foarte greu sa spun ultimul "La revedere", mi se pare atat de ingrat, de fals... sa spui pa, cand de fapt ai vrea sa ramai si nu sa pleci.

SEUL, " RONDEL DE L'ADIEU "

Partir c'est mourir un peu
C'est mourir ? ce qu'on aime
On laisse un peu de soi-meme
En toute heure et dans tout lieu

C'est toujours le deuil d'un voeu
Le dernier vers d'un poeme
Partir c'est mourir un peu
C'est mourir ? ce qu'on aime

Et l'on part, et c'est un jeu
Et jusqu'a l'adieu supreme
C'est son ame que l'on seme
Que l'on seme en chaque adieu

Partir, c'est mourir un peu...

Edmond HARAUCOURT (1891).

[Rudy Valentino]

vaca albastra
de Ion Nimerencu

caii mananca tablouri de pe cerul - tavan
un soi de cuvinte renasc pe malul mirarii
intre mine si tine a crescut un ocean
peste care se scurge saliva asteptarii

ploi maro izvorasc din sanul tau cald
ai lav iu ai lav iu iti repet la fereastra
pe pasuni de hartie cu un ochi de smarald
inspirata ne paste o vaca albastra

[Rudy Valentino]

balada indragostitului
de Ion Nimerencu

cand explodezi prin lanul de cartofi
ma traverseaza ploi pana-n pantofi

strivit de doruri, jerpelit de vant
beau nori cu paiul si mananc pamant

gelos pe fluturii ce-ti stau in plete
dansez la brat cu doua biciclete

si-nebunesc cand pe la ora doua
iti spun je t'aime, iar tu te faci ca ploua

  |

[Rudy Valentino]

cantecul de dragoste al zoofilului
de Ion Nimerencu

a o a o aoleu
vreau sa zbor prin parul tau
calarind o bicicleta
oarba si analfabeta

sau plutind pe-o caramida
sa las dragostea gravida
in vagonul unui tren
s-o dresez sa-mi zica ben

ce te-as barbieri de ganduri
draga mea, pe-un pat de scanduri
ce ti-as soarbe ochii multi
ochi bruneti si ochi desculti

cu o pofta galopanta,
draga mea de... elefanta

[Lady Allia]

...sufletel...nu stiu daca m-am asteptat sa scrie intr-adevar cineva "Stante pentru Augusta", dar ma bucur ca ai facut-o...si ma bucur ca ai fost tu... .
Este una din poeziile care m-au facut sa lacrimez pentru prima data de fericire...o poezie care mi-a incalzit sufletul indepartand teama, sloii reci ai iernii din mine, indoiala si tristetea...este poezia care mi-a intins mana si am iesit din prapastia mea...este minunata...multumesc ca ai scris-o! 

[Lady Allia]

Si...desi mi-am propus sa tac...pur si simplu nu pot draga IAGO...asa ca am sa exclam..."esti indiscutabil inconfundabil !"...

[Lady Allia]

>>Cântec de dragoste<<
     Rainer Maria Rilke

Cum sǎ-mi împiedic sufletul
sǎ nu-l ajungǎ cutremurat pe-al tǎu ?
Cum sǎ-l înalţ deasupra ta
spre alte lucruri, altundeva ?
O, cum, cum l-aş aduna
lângǎ ceva pierdut în întuneric,
într-un ungher tǎcut, strǎin, nefremǎtând,
ce nu se-ndepǎrteazǎ
când adâncurile-ţi lunecǎ departe, unduind.
Ci tot ce ne-nfioarǎ, pe tine şi pe mine,
ne împreunǎ totuşi aşa cum un arcuş
din douǎ strune doar un sunet scoate.
Pe ce vioarǎ suntem înstrunaţi ?
Şi ce artist ne ţine-n mâna lui,
cântec cum altul nu-i ?

[Lady Allia]

Scrisoare
de Elena Farago


... Şi tot aşa pe înserate cum e acum - ţi-aduci aminte ?
Stăm amândoi, acum e anul ... noi amândoi ! ce dulce-mi sună
În gând când le aud ... ce dragă îmbrăţişare de cuvinte !
E-atât cântec într-o vorbă când ştie gândul să şi-o spună ...

Noi amândoi ... închide ochii când vei ajunge-aici şi-ascultă
Noi amândoi - acum e anul ? - Ce dulce lacrima şi multă
Închide gândului cărarea când vreau anume să-mi socot
Ce-s eu în aste două vorbe în care singur tu eşti tot ...

[sunshine]

  Atatia dintre semeni nu prea stiu
  ce sa-nceapa-n zori cu suferinta.
  Ei nu-si dau seama nici spre seara de prileju
  chemat sa-nalte mersul, cunostinta.

  Suferinta poate fi intuneric, taciune in inima,
  pe frunti albastru ger,
  pe coapsa ea poate fi pecete  arsa cu fier,
  in bulgare de tarana
  o lacrima sau sambure de cer.l

  Nu mai calca pe pamant
  cine calca-n suferinta.
  Ea schimba la fata argila, o schimba in duh
  ce poate fi pipait, duios, cu stiinta.

  Tata , carele esti si vei fi,
   nu ne despoia, nu ne saraci,
  nu alunga de pe taramuri orice suferinta.
  Alunga pe aceea doar care destrama,
  dar nu pe-aceea care intareste
  fiinta-ntru-fiinta.

   Fa ca semenii nostri,
   de la oameni la albine,
   de la-nvingatori la biruiti,
    de la-ncoronati la rastigniti , sa ia aminte
   ca exista pretutindeni si aceasta suferinta,
   pana astazi si de-acum inainte
   singura legatura intre noi si Tine.

                                                        ( Lucian Blaga)
               
   
 

[Lady Allia]

De ce dai voie vantului
de Radu Stanca


De ce dai voie vantului sa umble
Prin parul tau si sa ti-l ravaseasca?
E mangaierea lui, facute-n tumbe,
Mai calda, mai suava, mai cereasca?

Sunt degetele lui falfaitoare
Mai mestere in joc, mai fara numar
Cand te cuprind din cap pana-n picioare,
Cand iti dau jos buchetul de pe umar?

De ce lasi vantul ca sa-si puna palma
Oriunde vrea si,-ncolacindu-ti sanul,
Prin fustele subtiri ce zbor de-a valma,
Sa te priveasca cu-ochi blanzi, batranul?

De ce, cand te pandeste-ascuns prin iarba
Si vrea sa-ti sarute gura-n voie,
- In timp ce eu tanjesc cu plansu-n barba -
Pe el il lasi ... iar mie, nu-mi dai voie ...

.......