sa inteleg de ce cu cat invat mai mult despre lumea asta imi pare tot mai complicata...asta cred ca e un fel de paradox al cunoasterii.
sa stau in picioare pe Negoiu ca acum 7 ani si sa-mi amintesc intr-o asa zi senina ca atunci cat de frumoasa se vede marea atat de departe...
sa fiu orb pentru o zi, surd pentru o zi, mut pentru o zi, infirm pentru o zi, ... si sa inteleg astfel cat de diferita este realitatea care o vad acum si-mi pare infecta.