Cand crezi ca nimic pe lumea asta nu te mai mira apare o situatie care te face sa te bucuri ca nu esti langa persoana respectiva pt ca doar asa a putut scapa de furia ta.
Eu nu am crezut ,pana sambata, ca exista parinti care habar nu au cand e ziua copiilor lor...Parinti care sustin ca au contribuit la cresterea lor

. Cum , DUMNEZEULE MARE, sa uiti cand e nascut fiul tau? Omule! Au trecut doar 11 ani de la nasterea lui! Cum iti vizitezi prietenul de cateva ori pe zi, il feliciti de ziua lui si pe copilul tau il uiti? Cum e posibil ca, dupa ce ti-au amintit alte persoane ca fiul tau a implinit 11 ani ,tu abia peste 2 zile ii aduci un cadou neinsemnat( pt ca niciodata nu ti-ai cunoscut copiii )intr-o sacosa cu care te duci la piata si nici macar nu ai demnitatea de om sa-i ceri iertare ca ai uitat ( pt ca erai mai preocupat cu alte petreceri) si , mai ales, sa nu-i spui ca-l iubesti( macar acum)?Cum ai putut sa pui capul pe perna si sa dormi linistit 2 nopti fara sa ai mustrari de constiinta? Or fi copiii mei naivi ca au crezut minciunile tale dar prosti nu sunt, nici marionete pe care sa le manuiesti tu dupa placul inimii tale si ale altor persoane care te conduc. Sunt fiinte umane nu obiecte!Cum te poti numi "tata"?
CUM TE SUPORTI?ITI URASC SUFLETUL MESCHIN SI SLOIUL CE TINE LOC DE INIMA PENTRU CA NU INCETEZI SA-TI DEZAMAGESTI COPIII! Imi doresc sa am intelepciunea lui Teo( fiul tau cel mic de a carui zi de nastere ai uitat) si sa nu-ti bag in seama indiferenta fata de baietii tai.Dar nu pot...sunt mama

PS: nu cred sa mi se stinga aceasta furie prea curand