Puternicul zeu al ignorantei

[Lord_Saladin]

Geneza acestui zeu nu a inceput in vre-un mit, in vreo zona geografica , in vreo tara oarecare. De altfel, nici nu stiu daca acest zeu are vre-un nume, daca a fost vreodata adorat de catre cineva, daca i s-au ridicat vreodata altare, daca i s-au adus vreodata jertfe constiente...

Stim deschizand vreo carte/doua, ca el s-a nascut , nestiut, undeva de mult de tot, in sanul cel mai adanc si mai intunecat al firii omenesti, dincolo de cuvintele si rosturile ramase si scrise din perioadele cele mai stravechi...

A pus stapanire, incet, dar sigur, pe mintile oamenilor...
Si a ajuns acum, stapan al celor mai multi oameni....

[Lorelei]

"Zeul" asta de care zici tu exista de cand lumea. Si poate nu e rau ca exista. Exista o pseudoteorie care spune ca fericirea e invers proportionala cu gradul de cunoastere. Cu cat esti mai destept, cu atat ai mai putine sanse de a fi fericit. E chiar si o carte care a starnit un fel de valva pe tema asta: "M-am hotarat sa devin prost" de Martin Page. Sau daca va amintiti Martin Eden al lui Jack London. Aceeasi tema reluata iar si iar: cu cat devii mai destept cu atat ai mai multe sanse sa devii nefericit.

Ma rog, eu inclin sa le dau dreptate, dupa care ma intreb daca nu cumva e o inventie e oamenilor care se cred destepti pentru a-si justifica intr-un fel propria nefericire. Si totusi... daca exista vreun gram de adevar in pseudoteoria asta... atunci zeul ignorantei merita adulat si merita sa i se ridice statui. Sau poate nu... V-ati gasit vreodata in situatia de a va intreba daca ati da toata stiinta/cunostiintele pe care le aveti ca sa fiti fericiti?

Eu inclin sa cred ca as prefera calduta mea cvasinefericire si n-as da inapoi nici 1% din ce am citit si invatat. E orgoliu, e infatuare, spuneti-i cum vreti, dar eu nu le-as da. Eu cred ca si oamenii destepti au sanse sa fie fericiti, numai ca din pacate se ingusta orizontul de cautare si sa largeste orizontul pretentiilor pentru ei. Probabil aici e drama.

[Lord_Saladin]

  Exista o pseudoteorie care spune ca fericirea e invers proportionala cu gradul de cunoastere. Cu cat esti mai destept, cu atat ai mai putine sanse de a fi fericit.

Imi place teoria asta, Lorelei... e una din cele mai misto chestii ce le-am citit pe lovetime in ultima vreme... si e reala !

V-ati gasit vreodata in situatia de a va intreba daca ati da toata stiinta/cunostiintele pe care le aveti ca sa fiti fericiti?
 

Oricand... ! Fericirea nu o masori cu nimic.

Eu inclin sa cred ca as prefera calduta mea cvasinefericire si n-as da inapoi nici 1% din ce am citit si invatat. E orgoliu, e infatuare, spuneti-i cum vreti, dar eu nu le-as da. Eu cred ca si oamenii destepti au sanse sa fie fericiti, numai ca din pacate se ingusta orizontul de cautare si sa largeste orizontul pretentiilor pentru ei. Probabil aici e drama. 

Bun...
Numai ca nu stiu de ce, tare am eu impresia ca drama defapt nu porneste de la oamenii respectivi, ci de la ceea ce mie imi place sa numesc "Patul lui Procust". Pentru faza asta, dar si pentru altele, il citesc pe Camil Petrescu cu placere in orice moment...

Societatea noastra e buna pentru "boi" si "boureni", "ciumegi", "fazani" , " idioti"... sa fii destept e o povara si iti raman destul de putine variante printre care un de a face pe prostul si a pastra desteptaciunea pentru tine, undeva in cercul cel mai intim al constiintei proprii... cred ca nu odata ajungem sa facem asta... asa-i ?[/b]

[furia ingerului]

Dreptate aveti si tu Alex si tu Nicoleta. Succedati fiind insa de furia ingerului care prin natura sa este un razvratit ce trebuie mereu sa contrazica, urmeaza furcile caudine pt. voi

Acum vb. pe serioase, Nicoleta tu si cu mine, in urma atator discutii de pana acum, impartasim aproape acelasi sistem de valori, poate si prin prisma pregatirii care-o avem si varstei. Decizia mea de a parasi acest domeniu comun o cunosti si ai sustinut-o printre primii, motiv pt. care revin cu multumiri pt. aprecierile tale de atunci.
Nu este infatuare ca nu ai da cvasinefericrea ta pt. procente in minus de ce ai invatat pana acum. Oricum vb. de transferuri utopice si complet improbabile. Ideea e ca intre a ma astepta un mediu academic chiar si cu o recunoastere in afara n-a stat in picioare cand am avut de ales intre ea si recompense imediate. Asta nu ma face mai mercantil sau mai "moneyhunter" decat tine. Singura diferenta intre noi sunt doar circumstante fortuite. Profesia ta actuala si a mea trecuta, intr-un fel, sunt tare cronofage si avevarate consulatoare de energie. A te afirma intr-o asemenea debordanta schimbare implica izolare neintentionata prin faptul ca nu mai POTI fizic avea timp de altceva decat foarte rar. Acel "sparetime" devine chiar o gluma tampita dintr-un episod cu Scooby-Doo.
Si tu si eu suntem oameni care au ales pana la un punct sa invete. Tu continui si de acum in colo, iar eu m-am oprit. Nu este nimic denigrant in afirmatia precedenta la adresa motivatiei tale de a merge mai departe. Este doar aprecierea pt. decizia amandoura de a ajunge fiecare unde doreste, care este de fapt, acelasi loc, doar ca pe cai diferite.

Cat despre tine Alex, atat: inceteaza la a-ti mai culca capul pe esafodul timpurilor actuale cu stindardul victimei in mana stanga. Diferenta intre o victima si un martir este ca desi amandoua pot incredinta tot ce le apartine aceleiasi valori, pt. martir NU exista o alta cale la final decat sacrificiul de sine, pe cand victima ezita...Inceteaza in a mai fi o victima. Fii om omule! Adaptarea a fost legea de baza a evolutionismului alaturi de selectia naturala, in orice domeniu ai aplica acest principiu ideologic. Daca esti slab Alex, vei fi la un moment dat infrant psihic si nimeni nu-ti va dona Biseptol pt. pneumonie daca vei avea cenusa in cap si jugul inadaptarii pe umeri!

As fi absurd sa ma minimalizez si ingamfat sa ma supraevaluez; cu toate astea am facut destule pana la varsat asta si chiar daca nu stiu cate dintre ele se datoreaza invataturii si cate unui fler innascut, zic oat atat: sunt fericit...pentru ca sunt iubit si iubesc, am bani si fac mai multi zi de zi, am un nume al meu care incepe sa oblige la respect la nici 26 de ani inca, am un viitor asigurat si o familie minunata acum si una extraordinara langa fata pe care o voi lua de sotie, sunt Leu si asta spune tot de regula...Imi citesc presa de dimineata in liniste la o cafea buna si, mai rar in ultima vreme, la un Dunhill Ultra( nu-mi va fi bine daca va citi fata aici ) si lucrez 10 ore pe zi si interactinez in unele zile cu o suta si ceva de oameni diferiti, fiecare cu asteptarile si doleantele sale. Si cu toate astea nu as da nimic din ce am decat as mai cere un pic...mai mult timp cu fata mea...Dar deh, toate se pot rezolva daca exista ambitie.

Va apreciez pe cei cu cap. Va apreciez pe cei mai prostuti. Fiacare are drumul sau in viata si e loc sub soare si de prosti si de destepti, si de bogati si de frumosi, si de...si de...aceeai umbra o fac daca va uitati mai bine. Nu pozati in ceea ce nu sunteti. Oameni ca mine si ca altii isi dau seama si puteti fi sanctionati social. De ce? Nu din accese de preajustitiaritate ci pt. ca un destept ce se prosteste coboara sub decenta sa si nu-si mai merita respectul de sine iar un prost ce se crede destept frizeaza behaiturile unui hip-hop fain in original, dar execrabil cand il canta el, in versuri schimonosite si ca dictie si ca sens din cine stie ce mare clasic pentru a da o nota de "bonton"...trendy, cica.

[viulian]

Exista o pseudoteorie care spune ca fericirea e invers proportionala cu gradul de cunoastere.

Parerea mea e ca un om destept si nefericit nu e inca suficient de destept!
Nu mai e ignorant, dar nici nu cunoaste inca suficiente despre el incat sa ii fie bine..

[Lorelei]

Mihai, atunci ca si acum nu-ti pun decizia la indoiala. Dar asta cred eu nu are nici o legatura cu topicul propus. Ignoranta nu inseamna a alege o cale, ci a nu fi ales niciodata inainte o alta, sau cum sa zic. Daca tu ai optat pentru satisfactia imediata asta nu inseamna ca universul tau se va ingusta, ca nu vei mai citi sau nu vei mai cauta. Te cunosc zic eu suficient de bine incat sa nu se puna asa problema. Iar zeul asta e un zeu caruia e clar ca nu-i aduci ofrande 

Muzafer, nu stiu ce sa zic, eu tocmai de-aia i-am zis "pseudoteorie", inca nu m-a convins, eu zic ca mai avem sanse la fericire.

Iulian, imi pare ca absolutizezi un pic. Adica taaaaaaare as vrea sa-ti dau dreptate, dar parca parca mai tine si de sansa fericirea aia, nu numai de cat de destept esti.

[viulian]

Lorelei, "taaaaaaare as vrea sa-ti dau dreptate, dar " uite, desteptaciunea de care vorbeam pac! de acum include si specularea ocaziilor

Ummm ?

[Lorelei]

Dar daca pac! ocaziile nu apar? sau te urmareste ghinionul, vorba unui topic de pe-aici?  E hai, ca eu inteleg ce zici si probabil si tu intelegi ce zic eu, totusi am asa o retinere in a-ti da dreptate. Ma mai gandesc si revin cu argumente.

[Lord_Saladin]

Cat despre tine Alex, atat: inceteaza la a-ti mai culca capul pe esafodul timpurilor actuale cu stindardul victimei in mana stanga. Diferenta intre o victima si un martir este ca desi amandoua pot incredinta tot ce le apartine aceleiasi valori, pt. martir NU exista o alta cale la final decat sacrificiul de sine, pe cand victima ezita...Inceteaza in a mai fi o victima. Fii om omule! Adaptarea a fost legea de baza a evolutionismului alaturi de selectia naturala, in orice domeniu ai aplica acest principiu ideologic. Daca esti slab Alex, vei fi la un moment dat infrant psihic si nimeni nu-ti va dona Biseptol pt. pneumonie daca vei avea cenusa in cap si jugul inadaptarii pe umeri!
 

Nu m-am dus de bunavoie la esafod. Am fost dus acolo, zi de zi. De destui oameni
Eu nu sunt nici victima, nici martir.
Pur si simplu am fost dus acolo de imprejurari.
Nu neg normalitatea faptului... nu normalitatea faptului de a fii pus pe esafod ma deranjeaza, ma deranjeaza ca dintre toti, iata, eu am fost acela ce a fost ales de catre Cineva sa fie pus intr-o asemenea postura.

Vorbesti despre evolutie... eu ca evolutie sunt MORT.. iesit de mult din ciclurile de selectie naturala, undeva la margine, inarmat cu vorbe aspre si mai periculos ca niciodata...

SPuneti-mi voi, dragi forumisti...
Dar al naibi de sinceri sa fiti...

Ma adresez in special la aia cu relatii fericite... sa zicem ca zi de zi, vreme de o luna, partenerii/partenerele vostri o sa fie sub asaltul unor persoane super-senzuale de sex opus... cu toata iubirea, cu toate povestile minunate, intr-un final o sa cedeze... asa-i ?

E legea simpla a naturii.

Si iata, ce usor se face inselaciunea in dragoste ! Ce lucru normal, ce lucru firesc ! Nu spunea Ovidius barbatilor sa nu incerce sa isi tina femeile in frau ca nu are rost ? ASa e si pe partea cealalta....

Si totusi, veti zice ca unii nu insala.... Nu insala acum, nu insala peste 5-6 ani, nu inseala peste 10 ani sau nu inseala paote chiar pe viata.. de ce , ca nu au avut ocazia !

Asta ca sa spun pe sleau un proces firesc in specia umana de lupi carnivori.

In firea omului este crestata dorinta de cautare, dorinta de a avea mai mult, mai mult, mai bun... omul, dragii mei, nu este Om ci este un lup mare si flamand, cu coltii plini de sange, dornic sa isi infiga botul in maruntaiele cadavrelor imprastiate in padure... intrebarea e, dragii mei, cine gaseste cadavrul cel mai gustos, cel mai carnos si cel mai suculent ? E vorba aici de supravietuire...

Eu numar pe degete acei oameni care nu sunt "lupi" si isi merita titlul de oameni... si chiar si atunci, niciodata nu se stie ce zace in adancurile cele mai intunecate ale firii...

voi mai reveni asupra astui aspect