10 Octombrie, 2025, 06:06:37 p.m.
Totul despre Iubire

Autor Subiect: Povestea mea ...  (Citit de 43466 ori)

0 Membri și 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

30 August, 2006, 07:50:10 p.m.
Răspuns #15
Offline

buterflY


draga ingerasule!nu esti deloc singur, suntem aici pentru tine! Oricat ne-am stresa sa intelegem viata sau evenimentele placute sau neplacute prin care trecem este inutil. omul reprezinta o papusa care este inzestrata inca de la nastere cu un destin propriu. Dumnezeu ne-a creeat si ne-a inzestrat cu ratiune pentru a putea distinge calea "cea dreapta". cu toate ca avem aceasta posibilitate, finalitatea fiecarei carari este deja stabilita.Poate la inceput o sa ni se para ca este o nedreptate,pentru ca avem foarte mult de suferit, dar viata este o balanta, care mai devreme sau mai tarziu se va echilibra. Nu te teme si fii increztoare in sansa ta!

30 August, 2006, 09:45:36 p.m.
Răspuns #16
Offline

Escu

Global Moderator
nu ai de ce sa ne multumesti.ai fi facut la fel cu oricare dintre noi.noi ar trebui sa iti multumim ca ne-ai impartasit povestea ta.ne dam seama ca suntem oameni, ca e important sa ne ajutam daca vrem sa trecem peste probleme.important e sa fim uniti, chiar daca nu ne stim "face to face" .ne leaga multe , de asta ne si simtim bine aici.e ca o familie numeroasa.
Let's put a smile on that face!

31 August, 2006, 12:59:41 a.m.
Răspuns #17
Offline

Strumfita


Si povestea continua ...
  Din acea zi .. parca a fost tot mai rau .. lipsea chiar si zile in sir .. iar eu cu mama mea continuam sa ne petrecem noptile in bucatarie .. asteptand. Nu ma dezlipeam de ea nicicum. Nu ma putea convinge sa ma duc la culcare. Stateam si o priveam plangand , iar eu .. eu tineam lacrimile in mine. Incercam sa nu plang .. si sa ii spun ca trebuie sa fie tare .. ca nu merita efortul.
   Pe la 7 ani .. s-a intamplat ceva ce nu voi putea uita niciodata  :(. A fost cea mai crunta zi din viata mea  :'(.Tin minte ca aveam un singur televizor in casa .. in camera mare unde era frig, iar mama s-a hotarat sa il mute in ultima camera .. pentru ca era mai cald. Ne-am pus toti 3 in pat ( mama, fratele meu si eu ) si ne uitam la televizor cand apare tatal meu. Vazand ca televizorul era mutat .. a inceput sa-i faca mamei scandal, i-a tras o palma si a luat televizorul in brate vrand sa-l mute inapoi in camera mare. Mama a vrut sa traga mufa de la televizor .. pentru a o duce in camera mare, dar mufa s-a rupt .. din greseala  :'(. Vazand acestea .. tatal meu s-a infuriat rau de tot. A lasat televizorul jos .. s-a intors la mama si a inceput sa dea cu pumnii si cu picioarele in ea. Vazand-o cazuta la paman .. a luat un capat de la  mufa rupta ( cu sarmele iesite afara ) si a inceput sa dea in ea .. pana i-a curs sange din picioare si din abdomen. Dupa aceea a luat cablul si i l-a infasurat de picioare .. a tarat-o pe hol .. a ridicat-o si a impins-o in usa de la camera mare ( era usa din aceea cu sticla) . Atat de tare a impins-o in usa incat geamul s-a spart, iar mama a intrat in usa trecand pe partea cealalta a usii. El s-a intors .. mandru .. a luat televizorul in brate .. l-a dus in camera mare .. a luat mufa .. a curatat-o .. si a montat televizorul. Pe mama .. a lasat-o cazuta la pamant .. fara putere .. plina de sange. Parca o vad si acum pe mama tarandu-se pana in ultima camera ssi spunandu-ne ca va fi bine. Noi vazusem totul. Eram in patul din ultima camera, tata a batut-o in fata noastra. Eu cu fratele meu eram ingroziti. Priveam neputinciosi cum tata da in ea fara mila .. ca intr-un animal .. o auzeam pe mama urland .. dar nu puteam face nimic ... inlemnisem amandoi. Eram siguri ca va da si in noi si totusi nu a fost asa.A dat in mama .. pana l-au lasat puterile .. si toate astea pentru o afurisita de mufaaaaaaaaaaaaa  :'( :'( :'( :'( :'( :'(. EU TREBUIA SA FAC CEVA .. eu eram la marginea patului.TREBUIA SA IAU VAZA SI SA-I DAU IN CAP!!!TREBUIA SA FAC CEVA .. si totusi .. n-am facut nimic ... am stat in pat .. m-am acoperit .. fratele meu m-a luat in brate si ma tinea strans .. ii era si lui frica . El nu putea face nimic .. nici de vroia .., trebuia sa treaca peste mine ca sa ajunga la ceva cu ce sa-i dea in cap .. si stia foarte bine ca nu reusea sa ajunga ... tata l-ar fi observat dinainte si l-ar fi pus si pe el la paman. DAR EU PUTEAM FACE CEVA .. puteam .. dar n-am facut nimic .. eram prea speriata .. dar asta nu e o scuza .. TREBUIA SA FAC CEVA ..   :'( :'( :'(. n-am facut nimic ... n-am facut nimic .In cateva minute picioarele mamei s-au umflat .. trebuia sa mearga la spital. Tata .. a inchis usa la camera ( usa sparta ) .. si s-a uitat la meci. Mama ... a venit in camera .. ne-a spus ca va fi bine si ca trebuie sa mearga pana la o prietena de peste drum sa-i ceara ajutor. A plecat .. nu stiu cum a mai avut putere .. cum a mai pututu umbla. Dupa ce a plecat .. am iesit putin pe hol .. sa vad ce face tata .. am vazut sange pe gresie .. si am fugit speriata in camera. Mama s-a dus la spital .. a trebuit sa dea declaratie. Nu mai stiu ce s-a intamplat in aceea seara .. nu mai tin minte nimic . Ultimul lucru pe care il mai tin minte a fost ca am fugit in camera .. si m-am ghemuit speriata sub masa.
    Dupa acea seara .. cateva zile nu a mai dat tata pe acasa. Mama a stat un timp in pat .. nu putea sa se miste .. avea picioarele negre  :'( :'(, iar eu cu fratele meu .. stateam si aveam grija de ea incontinuu. Ma simteam vinovata .. de parca nu mi-a ajuns .. a venit prietena aceea a mamei .. si mi-a spus ca eu sunt vinovata .. mama nu a auzit .. dar mi-a spus ca trebuia sa dau in el .. trebuia sa fac ceva ..  mi-a spus ca e vina mea ca s-a ajuns aici .. nu trebuia sa stau .. TREBUIA SA FAC CEVA ..  :'( :'( :'(



imi pare rau .. nu mai pot continua .. nu acum ..
daca iti pun un nor in suflet o sa iubesti mai mult cerul?

31 August, 2006, 01:03:24 a.m.
Răspuns #18
Offline

Marcat pentru stergere...


I-mi pare bine ca ai descoperit aceasta lume numita "lovetime". Sa nu pleci niciodata de aici.. pt. ca noi suntem ca o a 2-a familie a ta! Si fac tot posibilul ca sa fiu si eu alaturi de tine cum pot. Offf... mai exista multi monstri pe pamant? E al 2-lea om rau,rau...
Oare banii pe toata lumea ii face oameni rai?

31 August, 2006, 01:12:59 a.m.
Răspuns #19
Offline

Marcat pentru stergere...


Offf... Ingerasul meu Singuratic... cum ai putut trece peste toate astea?? In prezent, i-ti mai este tata? CE BESTIE! TATAL TAU NU SE MAI NUMESTE OM! 

31 August, 2006, 02:21:53 a.m.
Răspuns #20
Offline

|ngerMorT


Ingeras...simt in tonul tau un sentiment de vinovatie...te simti vinovata pentru ca nu ai actionat...da, acum cand te gandesti simti ca asta ar fi trebuit sa faci: sa-l lovet si tu, sa-l opresit cumva! In primul rand e de inteles ca erai intr-o stare de soc si speriata rau de tot...nu ai avut cum sa reactionezi..probabil te simteai impietrita in acele momente...nu putei sa faci nimic...nici macar sa tipi... Iar in al doilea rand daca l-ai fi lovit, gandeste-te ca exista posibilitatea ca lovitura ta sa nu-l fi lesinat, ci dimpotriva, mai rau sa-l atate, mai rau sa-l enerveze, astfel incat sa incepe sa dea si mai tare in mama ta si mai mult, sa inceapa sa dea si in tine! Tu nu-ti puteai permite sa fi si tu lovita si ranita...tu erai un sprijin pentru mama ta! Ce s-ar fi intamplat daca asti fi zacut amandoua la pat? Nu te simti vinovata ingeras...probabil nu o sa uiti niciodata a cea zi cumplita, dar important este sa-ti scoti din suflet ideea ca porti vreo vina pentru ce s-a intamplat.  :-*
Viata poate fi inteleasa doar privind inapoi...dar trebuie traita privind inainte...

31 August, 2006, 04:11:28 a.m.
Răspuns #21
Offline

Evangeline


Draga ingeras asteptam de mult sa-ti scrii povestea si uite ca a sosit. Sincer ma asteptam sa fi fost vreo intamplare neplacuta cu un fost iubit dar nu m-am gandit tocmai la tatal tau. Ti se citeste tristetea in ochi :'( Ce-i drept m-am ingrozit cand am citit a doua parte a povestii tale. Prima parte nu m-a uimit asa tare pentru ca am mai auzit de barbati care-si bat sotiile sau nu le acorda atentie dar mai rar am auzit de tati care sa-si bate copii fara motiv :'( Eu cred ca si ceilalti de altfel ca ai fost foarte curajoasa si ca te-ai maturizat mult. Sa nu plange cand iti vine sa urli de durere e mare lucru si mai ales cand o vezi pe mama ta plangand. Pentru tot ceea ce ai facut esti de admirat si un bun exemplu pentru altii. Poate ai sa zici ca pentru ca nu ti-ai aparat mama cand trebuia esti de urat. Sa stii ca nu e asa, ai fost impietrita in acel moment asta se intelege si mai ales stii ca in parinti nu se da pentru ca ti-au dat viata. Oricum tatal tau e un om rau si nu inteleg (poate ne vei dezvalui care e motivul) de ce sa se poarte cu voi asa...din atata dragoste pentru familia lui cum a putut sa se transforme atata ura ??? E de necrezut cum unii isi arata adevarata fata abia dupa un timp de la casatorie (nu ma refer la tatal tau ca se poate ca el sa fi fost bun dar sa fi avut un motiv anume ???) Nu stiu ce sa-ti mai zic...astept in continuare sa-ti citesc povestea si vreau sa continui pentru ca aici vei gasi multa intelegere si sprijin :-*

 :-*
Never, never quit!

31 August, 2006, 10:46:14 a.m.
Răspuns #22
Offline

Lorelei


Fata frumoasa, copiii se pot simti usor vinovati, mai ales ca ceilalti le spun ca ei sunt de vina. Dar copiii nu sunt niciodata, dar absolut niciodata de vina! Ei doar rabda si-si fac procese de constiinta inutile. Din pacate. Fruntea sus, suntem aici, chiar daca peste timp, poate ranile se vor inchide, incet incet...
Amintirile au un singur cusur: ne viziteaza in fiecare zi.

31 August, 2006, 11:39:32 a.m.
Răspuns #23
Offline

pokemon


Ufff...dureros....imi pare rau ca trebuie sa existe copii care sa treaca prin asa ceva la o varsta atat de mica  :'( Dar,draga mea...tu nu ai nici o vina pt ce s a intamplat...nu puteai interveni...marea greseala a facut o acea *prietena* a mamei tale...deoarece te a acuzat pe tine ca ai fi vinovata...dar nu are dreptate...erai doar un copil...care tremura de frica..si era inspaimantat...oare ce puteai tu sa faci???????
Iti spun eu...absolut nimic...pt ca,repet,erai doar un copil...
Pupici iubita...ai grija de tine...si capul sus....  :)
Sunt momente in viata cand simti absenta cuiva atat de tare incat ti-ar placea sa-l scoti din vise si sa-l imbratisezi.

31 August, 2006, 02:41:05 p.m.
Răspuns #24
Offline

Strumfita


......   

In zilele in care el nu mai venise pe acasa .. aflasem o alta veste ce ne-a lasat fara grai.Mai avem doi frati .. vitregi .. din partea tatei  :'(.Un baiat si o fata care sunt mai mari decat noi.De-atatia ani mama nu stia nimic .. in ziua aceea aflase si ea. Era cu moralul la pamant. Nu mai intelegeam nimic. Cand a venit tata acasa .. nu a zis absolut nimic .. s-a indreptat spre dulap si si-a facut bagajul. Nu a dat nici macar o explicatie. Eu si fratele meu il imploram in genunchi sa ramana .. sa nu plece .. era tatal nostru si .. il iubeam  :'(. Mama plangea in bucatarie .. iar tata isi facea bagajele .. nici macar nu se uita la noi .. parca nu auzea nimic din tot ce ziceam .. l-am rugat .. l-am implorat sa ramana .. dar in zadar.
  Urmatorul pas .. a fost divortul. Ne dadea o pensie alimentara .. cu care nu puteam face aproape nimic .. mama a fost nevoita sa lucreze in mai multe locuri. Cand iesea de la birou .. mergea la o farmacie .. si lucra .. facea curat pe rafturi .. tot ce se putea. Ramanea pana seara .. iar eu cu fratele meu o asteptam in fiecare seara in fata farmaciei .. ca su nu vina singura acasa. Nu stiu cum a rezistat .. a fost greu.
   Incet incet .. am inceput sa ne ridicam .. mama muncea din greu .. nu vroia sa ii simtim lipsa tatei, incepusem sa ne descurcam putin mai bine, dar ea tot plangea noptile, iar eu ... continuam sa fiu alaturi de ea .. sa-i spun mereu : "Sterge-ti lacrimile mama .. nu merita .. hai sa mergem mai departe.. ne descurcam .. " . Eram de nedespartit .. nu ma putea lua nimeni de langa ea. Orice faceam .. faceam impreuna.. Tata nu ne mai cauta .. il mai sunam noi cateodata .. sa vedem ce face si sa il rugam sa ne duca la o inghetata. Dupa cateva saptamani reuseam sa il convingem. Zicea ca vine la o anumita ora si nu venea. Eu imi puneam un scaunel in balcon .. si asteptam sa vina .. nu venea  :(.
   Cu timpul .. incepeam sa ne ridicam si noi .. eu incercam mereu sa arat ca nu-mi pasa de tata .. si ce mi-e tot una fara el, dar nu era asa ... imi era dor de el... stiam ca nu se poate trai cu el sub acelasi acoperis .. dar il iubeam . In fiecare seara .. eu cu fratele meu ne rugam .. sa se intoarca .. sau macar .. sa-i pese de noi .. sa ne iubeasca, dar nu se intampla nimic. Am incetat sa mai cred ca se va mai intoarce vreodata sau ca va fi bine.Trebuia sa ma obisnuiesc...
     Cand era ziua mea de nastere .. asteptam sa ma sune.. nu o facea niciodata .. doar daca il suna mama inainte sa-i zica ca-i ziua mea .. si sa-l roage sa ma sune sa-mi ureze la multi ani. Ma suna .. eram fericita .. pana incepea sa vb .. imi spunea pe un ton flegmatic "La multi ani" si inchidea. Mi se strica toata ziua  :(
    Intr-o zi .. fratele meu era in parc si s-a intalnit cu el. Nu mai stia cum ma cheama. A trebuit sa-i zica fratele meu. Imi uitase numele  :'(. Vroiam tot mai mult sa-l urasc.. imi spuneam intotdeauna in sinea mea ca il urasc .. dar nu era asa .. totusi eu asta vroiam sa cred.
    M-am convins cat de mult il iubesc pe la 10 ani .. cand mama l-a sunat sa vada ce face ... si nu a raspuns la tel .. zile intregi il suna si nu raspundea nimeni. Pana la urma .. a raspuns fratele tatalui meu, ne-a spus ca tata e in spital .. si nu mai are sanse de supravietuire. Am vrut sa mor in acel moment .. ma intrebam mereu "de ce eu?". Am fugit la spital .. medicii nu ma lasau sa intru in salon .. era la reanimare. Pana la urma am intrat .. mai bine zis am fugit inauntru cand nu m-a vazut nimeni. Nu a reusit nimeni sa ma opreasca ... l-am vazut .. am inlemnit  :'(.A baut antigel de masina... a incercat sa se sinucida. Medicii nu i-au mai dat sanse, eu nu vroiam sa plec de langa el dar nimeni nu ma lasa sa raman. Mama ramanea intotdeauna la spital langa el. Intr-o zi am primit un telefon de la fratele tatalui meu .. incepuse sa-si revina. A scapat cu viata doar ca e paralizat pe partea stanga si fara dializa nu poate trai. Acum e mai bine .. umbla .. lucreaza .. numai ca nu are prea multa forta in mana si piciorul stang.  :'(

... o sa revin cu continuarea .. mai tarziu ..
« Ultima Modificare: 31 August, 2006, 02:44:41 p.m. de LonelY}AngeL{ »
daca iti pun un nor in suflet o sa iubesti mai mult cerul?

31 August, 2006, 03:00:56 p.m.
Răspuns #25
Offline

sunshine


Doamne, copil minunat........imi plange sufletul si  ma intreb de unde au copiii atata putere sa ierte si sa mearga mai departe? Am fost si eu copil, am sufeit alaturi de un tata alcoolic, insa ce ai trait tu depaseste orice imaginatie a mea, ca mama. :'( :'(
« Ultima Modificare: 31 August, 2006, 03:04:48 p.m. de sunshine »
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

31 August, 2006, 03:07:29 p.m.
Răspuns #26
Offline

Strumfita


  Sunshine .. imi imaginam ce va fi daca ma va vedea mama plangand si pe mine .. de aceea a trebuit sa fiu tare si sa incerc sa o ridic si pe ea .. impreuna sa mergem mai departe.   :'(
  Kytty .. motivul? O prietena de-a mamei ia sucit mintile,sotul ei era plecat in strainatate si il suna pe tata in plina noapte ca nu se simte bine si sa mearga la ea,sa mearga la farmacie pentru ea sa-i cumpere medicamente. Mama nu avea ce face .. s-a impotrivit intotdeauna si de aceea erau scandaluri. Dupa ce a plecat de la noi .. un timp a stat la ea ..  :-[.
  V-am pupat ..
daca iti pun un nor in suflet o sa iubesti mai mult cerul?

31 August, 2006, 04:04:03 p.m.
Răspuns #27
Offline

pokemon


Deja eu am ramas fara cuvinte...ai un suflet mare...nu stiu cati ar avea puterea sa procedeze ca tine ....Pupici
Sunt momente in viata cand simti absenta cuiva atat de tare incat ti-ar placea sa-l scoti din vise si sa-l imbratisezi.

31 August, 2006, 04:54:02 p.m.
Răspuns #28
Offline

Escu

Global Moderator
prea mare...pt lumea asta asa de mica...si de rea
Let's put a smile on that face!

31 August, 2006, 07:55:09 p.m.
Răspuns #29
Offline

desdemona


noi suntem aici..
nu trebuie sa te simti vinovata.
tatal tau ar trebui sa fie cea mai mandra persoana ca are o fiica atat de speciala.daca el nu e in stare sa vada acest lucru este pierderea lui.
datoria ta de fiica a lui ti-ai indeplinit-o,si inca cu varf si indesat.
curaj!
ai grija de tine!
Singuratatea te transforma intr-un Cristofor Columb navigand spre continentul propriei inimi.
 Cate catarge nu-ti cresc in sange ,cand de lume te leaga numai marile?pe fiecare clipa m-as imbarca spre apusurile Timpului