05 Noiembrie, 2025, 10:08:44 p.m.
Totul despre Iubire

Autor Subiect: Gandurile mele zboara ...  (Citit de 30443 ori)

0 Membri și 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

14 Februarie, 2007, 04:38:13 p.m.
Răspuns #15
Offline

Miss M.


Evangeline ... intr-adevar chiar asta ma doare cel mai mult ... ca il simt mai mult pe langa viata mea decat in ea  :'( ... Nu stii cat regret asta , nu sunt o sotie plictisita , m-am casatorit din dragoste cu acest om , foarte multa dragoste ... am trecut prin multe impreuna , eu am iertat tot ... iubirea mi-a dat puterea asta dar se pare ca a existat si un mare dezavantaj care a iesit pana la urma la suprafata , in timp s-a pierdut cate putin din tot ce aveam frumos ... putin cate putin pana s-a naruit tot . Cel mai ciudat mi se pare ca el nu sesiseaza lucrurile astea . Ne ocupam de ce avem fiecare de facut , serviciu , facultate , etc ... stam impreuna si vorbim despre orice , de toti si de toate ... mai putin despre noi . Traim asa ... fara a imparti nimic . Am ajuns sa simt ca nu-mi mai este de ajuns . Intr-un fel ma simt vinovata . Nu spun ca nici unul nu greseste , nu spun ca greseste numai el ... nici eu nu sunt perfecta dar ... totusi ceva nu se mai leaga !

Amelie ... Multumesc sincer pentru incurajari ! Imi pare rau ca stii despre ce vorbesc  :( ... Nu am sa incetez niciodata sa lupt doar asta am facut de cand ma stiu ... am luptat pentru orice lucru , cat de mic . Am un copil , trebuie sa fiu tare pentru ea ... Ai dreptate , astept si eu vremuri mai bune , ce altceva pot sa fac ? ... Atunci cand el va intelege ce a pierdut ... la ce o sa-mi mai foloseasca atunci ? Totul se va fi naruit atunci si o sa imi para rau pentru el . Chiar o sa-mi para rau pentru ca nu-mi doresc sa-l fac sa sufere si stiu ca o sa-i fie foarte greu . Il cunosc . Dar asa e viata , nu ?... Mai devreme sau mai tarziu platim fiecare pentru greselile noastre , stiu ca si eu o sa platesc pentru ale mele . Nu-mi va fi usor , stiu asta dar nici nu pot sa continui sa traiesc asa in resemnare , goale de sentimente si plina de regerete . NU POT . Nu am luat nici o hotarare . Nu este momentul . Timpul le va rezolva pe toate .
" Da-mi , Doamne , seninatatea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba , curajul sa schimb ceea ce se poate si intelepciunea sa inteleg diferenta ! "

14 Februarie, 2007, 10:44:57 p.m.
Răspuns #16
Offline

catty


nu stiu daca e din cauza titlului topicului tau sau pur si simplu tot citindu-te m-am gandit mai mult la tine sau pur si simplu o usoara nostalgie dar azi mi-am tot amintit de vremea liceului...

mi-am amintit in primul rand de drumurile spre casa...cantecele din autobuz si dezbaterile din tramvai...cum puteam sa fim atata de nebune si in acelasi timp atata de analitice???

mi-am mai amintit cat puteam sa plangem...fara masti sau perdele...plangeam in fata tuturor si credeam ca avem acest drept...si cum dupa numai cateva zile nu ne mai incapeam in piele de fericire si radeam si dansam pe strada...cum puteam sa fim atata de sensibile si superficiale???

ma gandeam si la cate poezi si cantece scriam...nu conta prea mult ale cui erau sau cum sunau...erau poezi si deveneau ale noastre...si cum de fiecare data cand una din noi gasea ceva nou eram mai incantate decat de cel mai frumos cadou...si le citeam si reciteam de nenumarate ori si parca mereu sunau altfel...mai bine...mai altfel...in functie de cum ne simnteam noi...
cum cantam amandoua cu toate ca multi ne rugau sa incetam...dar nu ne pasa...noi simnteam si doar asta conta...

imi amintesc cum ne numaram bani sa ne ajunga de tigari...cum numaram fiecar suta de lei si ne luam covrigi sa mancam doar sa avem ce fuma cat stateam la mine...
si cum va sunam si va chemam la mine ca eram eu "depresiva"...si stateam ore intregi vorbin aceleasi lucruri...

imi amintesc de bacalaureat...cat am putut sa ne ambitionam...cate tigari si cola am putut sa consumam alea 2 saptamani...cum invatam ca disperatele si totusi radeam...imi amintesc si privirea mamei tale...cat de incantata putea sa fie si cat de bine ma facea sa ma simnt...
si cand am luat rezultatele...cat de fericite eram...cum iti suna telefonul incontinu si cat radiai...cat de fericita ai fost in ziua aceea...

mami...iti multumesc pentru toate acele zile...iti multumesc pentru ca ai simntit alaturi de mine...iti multumesc ca ai fost in acea zi in acea banca si ai venit sa vorbesti cu noi...

nu stiu daca aici era locul sa scriu toate acestea sau daca e momentul cel mai potrivit dar...nu stiu de ce simnteam nevoia sa scriu toate acestea...nu m-am mai gandit de ceva timp la ele asa....si...vroiam sa iti multumesc...te iubesc :-*

15 Februarie, 2007, 12:50:23 a.m.
Răspuns #17
Offline

Miss M.


Nu conteaza daca aici era locul sa scrii ... aici gandurile zboara , orice fel de ganduri ...

Doamne Cris ... mi-ai furat pe putin 10 zambete amintindu-mi de acea perioada atat de frumoasa . Cu toate ca noi 3 nu prea aveam nici o legatura cu ceilalti colegi din clasa eram foarte fericite in bisericuta noastra . Cand vad tramvaiul 17 ma bufneste rasul instantaneu , acest tramvai este strans legat de multe amintiri frumoase ale noastre . Ce tampite eram , stia tot tramvaiul ce probleme avem noi , de ce prostii radeam cu lacrimi uneori ... cum amandoua avem darul asta de a vorbi mult si tare :D ...

Ai uitat poate cea mai dura faza ... aia din Herastrau cand eram amandoua foarte daramate , stateam pe banca in fata lacului , cantam Cerul - Proconsul ... erau si lebede pe lac ... traiam asa intens momentul ... n-aveam nici o treaba cu lumea care trecea prin fata noastra si se uita la noi ca la urs ... si in tot peisajul asta apare si ala cu zodia la papagal ...

Doamneee au fost atat de multe faze de neuitat ... da - " veniti fetelor ca am o depresie " ... cat Orbit am mestecat si cu cat spray imi dadeam in gura sa nu ma miroasa Mihai ca am fumat ... cand aproape de bac am invatat atata romana ca ne certam pe idei si interpretari , ascultam la casti  O scrisoare pierduta ... si cata geografie am halit perioada aia ... Fumam Red&White in parculet ... faceam misto de Georgiana .

Poeziile , cantecele , discutiile filozofice ... ce innebunite eram sa savuram toate chestiile astea ! Ne bucuram din atatea nimicuri pe atunci . Ne cunosteam atat de bine ca ne completam propozitiile una alteia ... In perioada aia ai fost persoana care ma cunostea cel mai bine , poate mai bine decat ma cunosteam eu insami ... inca mai este asa ! Cat de mult ai putut sa fii alaturi de mine , in orice , sa ma sfatuiesti , sa ma incurajezi , sa ma faci sa rad cand eram supy ... Multumesc la randul meu pentru tot , multumesc ca mi-ai ramas alaturi si dupa ce am terminat liceul .  Stii ca esti persoana in care am cea mai mare incredere pe lumea asta pentru ca nu m-ai dezamagit niciodata . Sper sa pastram aceasta legatura speciala de preietenie toata viata .

Stii ca mi-esti cea mai buna prietena din toate timpurile :) Te iubesc foarte mult !
" Da-mi , Doamne , seninatatea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba , curajul sa schimb ceea ce se poate si intelepciunea sa inteleg diferenta ! "

02 Martie, 2007, 10:34:16 p.m.
Răspuns #18
Offline

Miss M.


Hai ca am chef sa va impartasesc o scrisorica ce i-am daruit-o sotului meu de curand ... semn ca am revenit la sentimente mai bune  :laugh:

Când nu îţi spun că te iubesc să ştii că te iubesc mai mult
Eşti un parfum sublim ce-l simt, fără cuvinte...
E uneori prea greu de spus, prefer să tac şi să ascult
Când număr printre picături vechi jurăminte

Când uit să-ţi spun că te iubesc, să nu tresari în visul tău
Şi să nu crezi că te-am pierdut printr-o uitare…
Secundă-ţi sunt într-un abis, eşti clipa sufletului meu
Prin întunericul prea dens te-mbrac în soare

Când nu ţi-am spus că te iubesc, te-am mai iubit încă odată
Şi neştiind că te ador, mi-ai plâns în braţe
Smaraldul trist din ochii tăi m-a tot strigat ca altadată
Lăsând durerea ce-o simţeai să mă agaţe

Când nu-ţi voi spune te iubesc, să ştii că te iubesc din nou
Şi-ţi scriu pe buze un sărut ce nu te minte
Nu mă-nvăţa cum să te chem în noapte cu al meu ecou!
Eu ştiu să-ţi spun că te iubesc fără cuvinte…



La multi ani Iubirea mea  ...
Este al 6-lea an cand petrecem aceasta zi impreuna ! N-as fi crezut ca vom ajunge pana aici dar iata-ne tot amandoi dupa atatia ani … nu mai suntem singuri acum , avem un ingerash minunat care ne-a facur viata atat de frumoasa . Am reusit sa trecem prin multe si sunt foarte mandra de asta . Vreau sa-ti cer sa ma ierti daca uneori mai fac prostioare sau daca te mai cert cateodata . Si tu mai faci prostioare dar stii ca , pana la urma , iti iert tot pentru ca stiu ca nici eu nu sunt perfecta , pentru ca te iubesc asa cum esti . Oricum te-ai schimbat foarte mult fata de cum te-am cunocut , te-ai schimbat in bine si ma bucur ca ti-ai dat seama de unele lucruri . Cel putin de cand ne-am mutat aici sunt foarte incantata de cum te porti si pentru asta vreau sa-ti multumesc din tot sufletul meu .

Iti multumesc ca o duci pe beby dimineata la gradi si ma lasi si pe mine sa mai dorm ... Iti multumesc ca nu te superi cand nu am timp sa fac mancare ... Iti multumesc ca esti alaturi de mine si ma incurajezi cu facultatea ... Iti multumesc ca imi dai libertate sa stau si eu cand si cand cu colegii la o cafea ... Iti multumesc ca-mi cumperi tigari pentru ca stiu cat de mult nu le suporti ... Iti multumesc ca-mi iei puisori de la Mac’ si ca ma duci la Shorley ... Iti multumesc ca ma duci la disco ... Iti multumesc ca imi faci toate capriciile si te duci la orice ora sa-mi cumperi ce am eu chef sa mananc ... Iti multumesc ca ma ajuti cu  Deny cand am nevoie de tine ... Iti multumesc ca te duci sa dormi la tactu ca sa ma lasi sa invat ...

Iti multumesc din toata inima mea pentru tot ceea ce faci pentru mine ... Iti multumesc ca ma intelegi atat de mult ... Chiar daca nu-ti spun intotdeauna sa stii ca apreciez foarte mult asta . Vreau sa te mai rog sa ma ierti daca mai uit sa-ti spun TE IUBESC ... dar eu te iubesc fara cuvinte ... si stiu ca stii acest lucru ! Iarta-ma ca nu-ti spun mai des MULTUMESC ...


Îţi mulţumesc
că te-ai născut,
Şi-apoi
că m-ai ales pe mine,
Ca  împărţim
şi rău şi bine ...
Din ziua când
ne-am cunoscut.


Eşti tot ce am,
tot ce-mi doresc
Şi amintirile
ne leagă.
Te voi iubi
o viaţă-ntreagă
Căci m-am născut
să TE IUBESC!

" Da-mi , Doamne , seninatatea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba , curajul sa schimb ceea ce se poate si intelepciunea sa inteleg diferenta ! "

02 Martie, 2007, 10:52:33 p.m.
Răspuns #19
Offline

Miss M.


E adevarat ca s-au intamplat multe lucruri de-a lungul timpului care m-au facut sa sufar ... poate inca nu este totul asa cum mi-as dorii eu sa fie dar ca sa dau inapoi la greu , sa renunt , sa-mi iau jucariile si sa plec acasa ar insemna sa fiu lasa , slaba ... si eu nu sunt asa ! Sunt multe lucrurile importante pe care le-am construit impreuna in toti acesti ani de care nu mi-ar fi chiar asa usor sa ma lipsesc . Nu atata timp cat se mai poate face ceva . Ma tot gandeam in ultimul timp ... e foarte usor sa spui , divortez , dar oare cat de usor mi-ar fi sa traiesc apoi fara el ? ... Oare n-as regreta sa n-am facut totul ca sa fie bine ? Cum i-as explica copilului meu mai tarziu de ce parintii ei nu sunt impreuna ? ... Mi-am dat seama ca ar fi mult mai complicat . Asa ca , insotita de doza de optimism care ma caracterizeaza , incerc din nou sa fac lucrurile sa mearga asa cum ar trebui . Si el m-a incurajat in ultima perioada prin comportamentul lui . Am realizat , prin lucrurile pe care le face pentru mine , ca totusi ma iubeste , inca ... Cred ca , uneori , si eu vreau prea multe fara sa gandesc si din punctul lui de vedere ... Asta e . Mai gresim . Sper sa indreptam amandoi greselile . Sper sa fie bine  :D
" Da-mi , Doamne , seninatatea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba , curajul sa schimb ceea ce se poate si intelepciunea sa inteleg diferenta ! "

03 Martie, 2007, 04:24:46 p.m.
Răspuns #20
Offline

Lady Allia



 Draga mea...sunt convinsă că dacă sunt sentimente adevărate...şi eu simt că sunt... :)..., atunci orice distanţă s-ar fi interpus între voi din diverse motive...o să dispară! Sunt convinsă că fieacre mai trebuie să renunţaţi la unele individualităţi şi să creaţi un fel de linie de echilibru..., de mijloc, pentru că altfel nu poate o exista o relaţie fără să rănească şi să creeze indiferenţă, dar..., DAR...trebuie lăsată şi libertate!
 Căsnicia, spunea cineva se aseamănă mult cu viaţa unei păsări într-o colivie...! Dacă vrem însă ca să existe fericire şi echilibru...atunci trebuie să învăţăm să lăsăm mereu uşa coliviei deschisă...!
 Orice căsnicie prin definiţie îţi taie din libertate, pentru că ea în sine înseamnă responsabilitate, dar...partea de libertate pe care o pierdem trebuie să ştim să o câştigăm în altă parte a căsniciei şi să nu ajungem să regretăm sau să considerăm că am făcut sacrificii! Dacă într-o căsnicie renunţarea la ceva înseamnă sacrificiu...nu este bine...va creea mai devreme sau mai târziu conflicte!
 Însă...eu vă doresc să vă depăşiţi această stare de criză..., iar Dumnezeu să fie alături de voi şi de îngeraşul vostru...să vă dea credinţă şi putere pentru a merge mai departe şi pentru a putea fi din nou o familie plină de iubire şi fericire!  :-*




09 Martie, 2007, 03:51:32 p.m.
Răspuns #21
Offline

diablo4u


As  vrea sa mai adaug ceva daca asta nu te deranjeaza! Si nu stiu daca e momentul si locul dar sper ca o sa-ti placa!

Când îti vine sa plângi, adu-ti aminte de clipele în care zâmbeai;
Când simti ca viata nu are nici un rost gândeste-te la cei ce mai au doar o zi de trait,
Când simti ca vrei sa mori gândeste-te ca altii ar da orice sa traiasca...
Iubeste-ti viata parintii si prietenii. E cel mai de pret lucru.
Este luna internationala a prieteniei.

sper sa fii incontinuare tot asa de tare! ;D

13 Martie, 2007, 07:46:18 p.m.
Răspuns #22

wanderer

Vizitator
Opreste-te, te rog, din durere
Si indreapta-ti privirea spre cer
Ca Domnul iti va da mangaiere
Pe drumul acesta abrupt si sever

Iti simt amarul din sufletul tau
Si nu mai stiu incotro sa ma-ndrept
Te rog sa-ti alungi din gand acest rau
Lasa-l sa vina la mine in piept

Cand iti citesc durerea prin unde
Imi vine sa strig la cer si sa plang
Dar nimeni de sus nu-mi raspunde
Si un desert s-asterne la mine in gand

Sa nu te lasi invinsa de destin
Ca ingerasul tau te vrea mereu
Sa-i fii mamica lui la orice chin
Daca asa a vrut si Dumnezeu

Ca sa putem sa mergem inainte
Sa ne ferim de-ncovoiate ganduri
Ascunse prin cuvinte potrivite
Ce sfasie prezentul printre randuri

01 Aprilie, 2007, 10:33:25 a.m.
Răspuns #23
Offline

Miss M.




" Daca intr-o zi vei avea chef sa plangi,
Cheama-ma, nu promit sa te fac sa razi
Dar as putea sa plang cu tine.
Daca intr-o zi vei dori sa fugi
Cheama-ma, nu-ti promit ca-ti voi cere sa ramaii
Dar as putea sa fug cu tine.
Daca intr-o zi vei dori sa nu vorbesti cu nimeni
Cheama-ma, in acel moment promit sa tac.
Daca intr-o zi tu ma vei chema
Si eu nu-ti voi raspunde
Cauta-ma ... poate am eu nevoie de tine. "


" Da-mi , Doamne , seninatatea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba , curajul sa schimb ceea ce se poate si intelepciunea sa inteleg diferenta ! "

01 Aprilie, 2007, 11:44:17 a.m.
Răspuns #24
Offline

catty


vreau sa iti scriu si cuvintele nu vor sa se aseze...ideile zboara...se amesteca...dar sper ca tu stii ce simnt si ce vreau sa iti spun...sper ca stii ca v-om plange...fugi...tacea...ori de cate ori vom voi...am nevoie de tine si te chem...si chiar daca stiu ca imi vei raspunde stiu ca si tu ai nevoie de mine...si sper ca stii ca sunt aici si te astept...

hai sa plangem impreuna pana va veni momentul in care sufletele noastre v-or primi din nou permisiunea de a fi fericite!

01 Aprilie, 2007, 12:15:16 p.m.
Răspuns #25
Offline

Miss M.


Am gasit intamplator randurile de mai sus pe undeva ... ma gandeam , iata ce inseamna sa ai cu adevarat pe cineva aproape ... prima persoana care mi-a venit in minte ai fost tu , ca-ntotdeauna ... am incercat sa ma mai gandesc la cineva care ar putea sa fie asa pentru mine , in zadar ... cred ca sunt cam singura  :'( . Cineva spunea ca e bine sa ai prieteni putini dar adevarati ... ma incadrez  :) ... Ai plans , ai fugit si ai tacut cu mine in fiecare clipa cand m-am simtit pierduta ... m-ai chemat , te-am chemat si intotdeauna te-am gasit acolo sa-mi impart deznadejdea cu tine ... conteaza , conteaza enorm ! Multumesc .

Demult asteptam cu nerabdare sa ne facem mari , sa fim libere , sa iubim , sa fim fericite ... acum suntem mari , suntem libere , de iubit ... am iubit ... numai fericirea intarzie sa apara , se ascunde pe la colturi si ne e greu s-o prindem ... Dar am increderea ca vietile noastre sunt zugravite in culoarea sperantei si precum curcubeul invaluie cerul dupa o ploaie grea la fel si fericirea va veni intr-o zi in  sufletele noastre sa stearga toate lacrimile de pana acum .   :laugh:
" Da-mi , Doamne , seninatatea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba , curajul sa schimb ceea ce se poate si intelepciunea sa inteleg diferenta ! "

01 Aprilie, 2007, 01:24:04 p.m.
Răspuns #26
Offline

Semiramis

Global Moderator
de cele mai multe ori ne lipseşte puterea să facem toate lucrurile care ne-ar putea face fericiţi. :(
Whatever happens, happens for a reason!
Orice se intampla, se intampla cu un scop!

12 Mai, 2007, 04:10:27 p.m.
Răspuns #27
Offline

Miss M.


Uneori imi lipseste puterea ... e adevarat si ma simt slaba si nu ma recunosc in tot peisajul asta ... Am obosit port mereu de grija altora , sa ma incarc cu responsabilitatile altora , sa conteze mai mult ce simt altii si din ce in ce mai putin ce simt eu ... Ma simt inchisa intr-o colivie unde-mi duc zilnic sarcinile la indeplinire , aproape mecanic fara ca macar o data cineva sa ma intrebe daca mai pot , daca mai vreau , daca sunt fericita , daca ma simt implinita ... Imi tin gandurile in suflet si le fac pachet ... merg mai departe asa pentru ca n-am putere , n-am curaj sa ranesc desi am fost ranita la randul meu ... ca atunci cand primesti o palma si intorci obrazul ... Tot mie imi pasa , tot mie mi-e mila ... Trebuie sa se intample ceva . Simt ca nu mai respir aerul meu , simt ca eu nu-mi mai apartin mie ... Mi-e dor de mine , cea care eram acum o vreme ... Sper din tot sufletul ca toate astea sa nu ma schimbe intr-o fiinta rece si calculata . Sa nu-mi pierd increderea in minunile vietii ...
" Da-mi , Doamne , seninatatea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba , curajul sa schimb ceea ce se poate si intelepciunea sa inteleg diferenta ! "

20 Iunie, 2007, 11:11:40 p.m.
Răspuns #28
Offline

Miss M.


Gandurile zboara hoinare , se imprastie in directii diferite si in goana lor imi sufla un vant rece peste inima . Ma simt ratacita intr-o lume care nu e a mea , printre oameni reci , printre cuvinte goale ... Ma simt obosita , obosita sa ma conving ca sunt puternica si ca pot s-o iau de la inceput , sa-mi pun ordine in viata . Adevarul adevarat este ca e greu . Nimic nu mai e la fel , puzzle-ul asta e complicat , nu ma descurc sa imbin piesele potrivite ca sa vad imaginea pe care o formeaza . As vrea sa fie ca un joc ... GAME OVER - START NEW GAME ... si ai din nou 4 vieti , daca pierzi o iei de la capat cu alte 4 vieti . Dar viata nu e asa ... trebuie sa o iau de la inceput , sa lupt cu fortele care mi-au mai ramas in urma acestui joc pierdut ...

Cuvintele imi raman in gand , nu vor sa se astearna ... cineva m-a invatat de curand sa tac , sa tac si sa spun din priviri ... Cineva care a aparut in viata mea neinvitat si nu stiu exact unde sa-l asez in tot peisajul asta descompus . In privirea lui ma vad altfel dar in primul moment cand ma pierd de ochii lui ma ratacesc din nou ... 
" Da-mi , Doamne , seninatatea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba , curajul sa schimb ceea ce se poate si intelepciunea sa inteleg diferenta ! "

16 Iulie, 2007, 09:41:01 p.m.
Răspuns #29

wanderer

Vizitator
  Buna scumpa LoveGirl.Dumnezeu da probleme celor care sunt puternici si au puterea sa le depaseasca,sa faca ceva in privinta lor si sincer stiu cum este atunci cand te-ai saturat sa ne tot plangem de tot ceea ce se intampla,sa stam si sa ne plangem de mila.Dar sunt clipe si ma gandesc ca totul are un rost in lumea asta si este mai mult vorba de supravietuire,daca nu credem in noi si nu incepem sa luptam pentru ceea ce credem,daca nu incepem sa vb cu cei din jurul nostru si sa le explicam si visele noastre,pentru ca si noi avem vise,sentimente,dorinte pe care trebuie cu ajutorul Lui sa le ducem la bun sfarsit si sa facem ceva in lumea asta.Nu putem sta mereu pe loc pentru a nu ii ranii pe cei din jurul nostru.Acum stiu care a fost dorinta Lui,asa cum mi-ai spus tu...,ca ne-a dat toate astea pentru a aprecia mai mult ceea ce avem,pentru a vedea ca viata nu este atat de neagra cum o vedeam noi si trebuie sa o luam asa cum este si sa luptam pentru ea,sa o infrumusetam si sa profitam de tot ceea ce ne ofera,sa luptam mai mult pentru noi si pentru binele tuturor.Te rog frumos sa ai grija de tine,sa nu iti pierzi speranta si sa nu uiti nici o clipa ca noi toti iti suntem alaturi acum si mereu in sufletul tau.Fa ceea ce iti spune inimioara si nu iti fie teama sa iti dai noi sanse,noi sanse de a fi cu adevarat fericita pentru ca meriti tot binele si tot ce este mai frumos pe lumea asta.