Draga mea...eu am citit si am recitit de zeci de ori povestea ta...m-a intristat, dar m-a si bucurat. M-a intristat pentru ca suferi foarte mult si ai suferit si m-a bucurat pentru ca ai aratat puterea ta de caracter...faptul ca esti o femeie puternica si buna...ca ai un suflet cald si plin de iubire. Pastreaz-o draga mea...si nu te grabi sa o daruiesti decat atunci cand vei simti ca cel care o primeste stie iubi la fel de frumos si stie sa primeasca iubirea iubind.
Nu stiu ce sa iti spun...mi-e teama sa nu gresesc , dar ia-o ca si o opinie, nu ca si un sfat...singurul sfat pe care trebuie sa il asculti este cel pe care ti-l da sufletul tau...ceea ce simte el mereu va fi bine.
Eu personal cred ca ceea ce este intre tine si prietenul tau nu este corect sa mai continuie...nu cred ca intre voi sunt acele sentimente frumoase care dau aripi, care iti umple sufletul de bucurie si care te face sa te comporti ca un copil numai la gandul ca va veni de la servici si va zice : "iubiii sunt acasa"...

. Daca fiorul acesta lipseste si clipele trec doar intr-o directie...nu este bine...nu este corect nici fata de tine nici fata de el. Poate cel mai bine ar fi sa va indreptati fiecare pe drumul lui...macar sa ramaneti cu amintirile frumoase...sa nu ajungeti intr-o zi ca departarea si raceala din lipsa de sentimente adevarate sa va cuprinda si sa va departati asemeni unor straini.
In timp si relatiile in care exista foarte multa iubire se erodeaza....certuri, lipsuri, probleme, copii...iar o relatie care nu are nici macar un fundament solid in iubire...nu are nici cea mai mica sansa sa reziste in timp fara sa ucida tot ce ai mai bun in suflet...cu timpul te ucide si pe tine..incet, incet.
In ceea ce-l priveste pe acest barbat...nu stiu ce sa spun...probabil te-a placut si probabil a simtit ceva pentru tine, dar categoric nu atat de mult incat sa si ramana. Mai mult ca si sigur nu a fost pregatit pentru o relatie pentru care ar fi trebuit sa lupte din tot sufletul..tu aveai pe cineva, el nu putea accepta situatia, dar nu putea nici sa astepte ca tu sa te decizi...a fost o situatie dificila as spune eu...destul de dificila.
Poate cine stie insa...? Viata ne rezerva destule surprize...! Poate in timp isi va da seama de ceea ce simte si se va intoarce sa "sparga" zidul pe care l-ai ridicat tu in fata lui...si se va intoarce ca sa arate ce are de daruit si ca sa ramana. Poate viata va va scoate din nou unul in fata celuilalt si veti avea puterea sa discutati despre ceea ce a fost si ceea ce ar putea fi. Viata este destul de plina de intortocheli si niciodata nu stii ce te poate astepta...eu am o vorba...zambeste mereu vietii...niciodata nu stii cine se poate indragosti de zambetul tau pentru ca niciodata nu stii de unde sare iepurele...asa ca...niciodata sa nu spui niciodata!

Va ramane multa vreme in sufletul tau....sentimentele frumoase nu dispar usor...dureaza...uneori devin adevarate cosmare...nu putem face nimic din cauza lor...nu putem sa ne regasim, nu putem sa inaintam...doar stam si suferim in propria carapace....fara sa simtim viata...fara sa ne lasam usa sufletului intredeschisa....de parca nu am vrea nici macar sa fim gasiti si salvati.
Dar..., poate in timp vei gasi calea sa te intorci la tine ca si cand te-ai intoarce la un prieten vechi...te vei recunoaste si te vei regasi...iti vei gasi calea catre sufletul tau si vei da sansa unei persoane care sa te vada asa cum esti tu...sa te aprecieze si sa te iubeasca intr-atat incat sa vezi ca iubirea adevarata poate sterge orice urma...orice amintire...ramane numai frumusetea si caldura vietii.
Intr-un cuvant...mereu in viata ceea ce nu te poate ucide...te face mai puternic!...Eu iti doresc insa sa fii puternica fara sa mai simti vreodata durerea pe care iubirea o poate lasa in urma...iti doresc sa iti dea D-zeu puterea de a-ti asculta sufletul si de a merge mereu in directia pe care ti-o indica el..., iar la capatul directiei mereu sa fie un inger care numai printr-un zambet sa te faca fericita si sa stii ca esti cea mai iubita femeie...asta iti doresc eu!