Gradina visurilor noastre

[Little Rose]

multumim pentru poveste, menestrelul nostru drag. asteptam continuarea.

intr-o seara, aproape de sfanta marie o sa se auda printre ramurile copacilor, pe malul apei, printre lalele si crini, glas de poveste despre tanara fara de poveste.

o sa adormim usor, leganati de ganduri si vise. si va fi frumos.
tare frumos

[desdemona]

A doua zi,nunta a fost facuta.Regele a considerat ca o lada in care sa isi pune cateva haine ii este de ajuns..Printesa noastra iar a rabufnit,dar de data aceasta nimeni nu o baga in seama.Se revolta si mai tare.S-au suit intr-o caruta care se indrepta spre locul de bastina al sarmanului.
Drumul era lung.Arsinel a noastra nu era obisnuita sa calatoreasca in asemenea conditii.Pacatul ei a fost ca la un moment caruta avea alta cale ca a lor,si au trebuit sa mearga pe jos..
O dureau piciorusele.
"Mai avem un pic si ajungem la coliba noastra"
"poftim?Coliba?Cum se poate as aceva!Eu printesa ARsinel cel mai frumos juvaier si cel mai nepretuit sa traiesc intr-o coliba?"
"Precum auzi draga mea.."
Descurajata,flamanda si obosita Arsinel nu mai avu curajul sa-l mai intrebe ceva...tacu restul drumului.
La un moment dat au ajuns in fata unei colibe pe jumatate daramata.Inauntru era un dezastru de nedescris..oale...paie..toate amestecate.
"Ia si pune paiele astea in saci ca sa ai pe ce dormi,si spala oalele astea,fa-le ca noi.Eu ma duc dupa lemne"
"Eu?Visezi"
"Fa cum ti-am spus"
Incepu sa rada...nu isi pierduse acet narav..

El a plecat.Domnita  privi scarbita in jur
"mai degraba ma duc siculeg flori,uite ce frumoase sunt"
Omul nostru veni...gasise aceasi dezordine
"eu ce ti-am spus?De ce nu ai facut nimic?Esti o lenesa.Nu meriti mancare.Nu ai muncit pentru ea si de acea nu vei manca"
Arsinel inghiti in sec...
A doua zi sarmanul nostru
"Ma duc cu aceste oale la targ..trebuie sa castigam cumva painea"
Cand veni ce gasise...curatenie luciie...paiele asezate frumos,restul oalelor curatate..ea adormise...era ostenita..
"isi merita mancarea pe astazi,dar cine sa o mai manance.Este franta"

[Little Rose]

uite cum apare din nou vremea copilariei in mintea mea.
multumesc desdemona pentru ca mi-ai adus aminte de momentele mele cele mai frumoase, cand povestile imi erau singurii prieteni. povestile si discurile de la pick up.
astept sa aud continuarea.

[ONLY DESIRE]

suntem pe aceeasi lungime de unda...adoram povestile nemuritoare...si inca le ador! ....astept,astept continuarea!

[serenity82]

si mie imi placeau si inca imi plac povestile, mai ales cele cu final fericit. poate dupa ce termina desdemona voi incerca si eu una, desi talentul meu oratoric e zero 

[desdemona]

imi cer scuze pentru intarziere..sper ca nu ati adormit asteptand.. .Imi iau revansa terminand povestea

uite ca printesa noastra rasfatata a inceput sa munceasca:facea curatenia,mancare,il ajuta pe sotul sau cu oalele.Nu o mai recunosteai pe  Arsinel.
A inceput sa se duca si la targ cu oalele
"Hai la oale!Hai la oale!"
"Cu cat o dai?"
"Cat ofera maria sa?"
"1 galben ca sunt frumosi ochii matale!"
Domnita noastra s-a bucurat tare mult ca a obtinut un pret bun.Si a inceput sa strage si mai tare
"Hai la oale!Hai la oale!"
Pana la apus a vandut tot..I-a imparatsit fericirea si sotul sau.
"Sunt mandru de tine"
A zambit si s-a uitat cu ochii aia mari la el ca si cum ar fi multumit pentru ce a facut din ea..
Si zilele asa s-au scurs pana la un moment dat.
Ea a plecat la targ cu marfa sa.Si in drumul sau da peste ea un calaret.Ii sparge toate oalele.El nici nu se opreste.Arsinel incepe sa tipe dupa el,dar cu nici un folos.
A inceput sa planga
"cum ma duc eu acasa asa?A muncit atat de mult la ele si eu ce am facut?Mi-am batut joc de munca lui neavand grija de ele.Nu!Nu ma duc acasa..."
Plansa si suparata mergea tot inainte.Intalneste o batranica
"Buna sa iti fie inima fata babei"
"Buna ziua matusica!"
"of fata mamii.Tare ma mai dor ciolanele!Bine de voi tineretul ca nu aveti nici o suparare!Of of"
"O fi asa matusica!Dar sunt grele lemnele astea.Da-le incoace sa ti le duc eu.Unde stai?"
"Uite colo dupa muntele ala.Dar te incumeti tu fata babei sa le duci pana acolo?E cale lunga!"
"Fii fara grijamatusica"
"Am ajuns.Unde le las?"
"Pune-le aici.Dar sa stii ca eu nu am bani...ca vezi in ce cocioaba stau."
"Nu e nimic "
"Dar pot sa iti spun ceva"
"Spune matusica draga!"
"Ai sa iti gasesti fericirea fii fara grija.Ai inima mare dar a stat ascunsa.Sa ai grija de ea"
"of...sa te auda Cel de Sus.Ramai sanatoasa"
"Cu bine fata babei"
Si printesa noastra cu inima indurerata isi continua drumul.A mers ea cat a mers si a ajuns la portile unei imparatii.
"Este careva?"
"Da!Ce doresti?"
"as vrea sa muncesc.Pentru o bucata de pita si un culcus"
"Ce stii sa faci?"
"..Nimic"
slujitorii de fata incep sa rada
"Si cum vrei tu sa iti castigi mancarea?"
"Voi invata!Promit...voi invata!"
Cel cu care vorbise se uita lung la ea si ii spune
"avem nevoie de cineva care sa spele vasele...sa aduca legumele.Bine fie.Te tin o perioada de proba pana vine stapanul nostru acasa"
Arsinel era atat de fericita incat ii veni sa il i-a in brate,dar se limitase doar la a chiui de bucurie.
Trecuse o saptamana si frumoasa noastra fata era cea mai harnica dintre toti.La inceput a fost mai neindemanateca,dar a invatat repede si ii uimea pe toti
"Harnica femeie.Si frumoasa de sta in loc si vantul"
La curte lumea incepe forfota.Trebuie sa soseasca imparatul lor.Toata lume ail iubea.Toata lumea il respcta si il iubea pentru inima lui buna.Dar il vedeau foarte rar el stand putin aici.
Se adunase toti in curte asteptandu-l.Arsinel era la bucatarie si iesise s avada ce se intampla
"Dar ce este aici?"
"Cum?Nu ai auzit?Vine luminatia sa imparatul"

Regele cuvanteaza
"Iubitii mei slujitori1Cat am fost ales eu mi-am ales craiasa..sa imi fie imparateasa a inimii si sa imparta cu mine si bucurii si tristesti.
Au inceput toti
"Ura!Ura!Traiasca imparateasa!"
"Dar cine este?"
Imparatul nostru
"Arsinel,vino incoace!"
Domnita s-a speriat,nestiind ce sa faca.Dar un curtean o impinge si ea nimereste in fata stapanului sau.Se inchina sii ii saruta dreapta.
"Ridicate!Locul tau este langa mine!
"Eu?NU!Ma confundati!inima mea este data!
"Mie"
"NU!Unui om sarman ca si mine"
"Mie!Eu am fost imparatul care ti-a cerut mana oferindu-ti dragoste,eu am fost calaretul care ti-a strcat oalele,eu am fost batranica pe care ai ajutat-o sa care lemnele!"
"Tu?"'
"Eu!Si in sfarsit eu am fost barbatul d ecare te-ai indragostit.Iarta-ma ca nu ti-am spus pana acum,dar trebuia sa cunosti dragostea cu toate ale ei.Si sa o simti...trebuia sa o simti"
"Te iubesc"

[desdemona]

asta a fost povestea mea dragii mei...

iubirea te schimba,iubirea te face frumos,bun,te face sa fii tu.
si iubitul meu...fericirea pana la adanci batraneti este te iubesc..

[furia ingerului]

Multumesc frumoasei si inteleptei domnite care s-a invrednicit sa ne aduca o poveste atat de frumoasa spre a ne desfata serile. Ii multumesc aceleiasi domnite pentru iubirea careia i-a permis sa devina fata de acum, un suflet alaturi de care cel ce va scrie se implineste pe zi ce trece mai mult, mai mult...Cuvintele mele de data asta nu-s pe masura slovei din poveste dar dragostea ce i-o port sper ca este pe masura a cat de mult merita ea sa fie iubita...
Te iubesc fetita mea si povestea povestilor mele alaturi de povestea povestilor tale sunt poate o farama cat de mica dintr-o epopee care-ar merita cu adevarat spusa generatiilor ce vin...

[ONLY DESIRE]

ce-as mai putea sa spun....dupa furios?

[desdemona]

eu mi-am spus povestea...
dar voi?

[Zamolxis]

Multi copaci prin gradina asta...
Ia sa ma furisez tiptil, tiptil, sa nu ma vada careva...
Si sa  imi incerc in sfarsit toporisca pe un stejar...

Poc ! Poc ! Poc ! Ca te-oi face lemn de foc !
Poc ! Poc ! Poc ! Sa ne fie cu noroc !
Si te-oi face cherestea,
Si banul il voi facea.
Nimenea nu ma va prinde.
Ca sunt hot si bun de minte !

Cu atata lemn pe aici, ma duc il vand colea in sat pe la piata, sau il dau la fabrica de cherestea....
Il iau, il iau iute si il bag in caruta 

cu drag,
un hot venit la furat lemne si vreascuri

[Little Rose]

spuneam candva ca pe la sfnata marie petalele imi vor picura o poveste.

nu am spus care sfanta marie, asa ca pot spune ca ma incadrez.

dragele mele surate flori, printese, printi, pirati, ingeri,

dragii mei dragi,

se spune ca traia intr-o tara necunoscuta un tanar print. era frumos, cald, indraznet, indemanatic. era unic la parinti si nu ducea lipsa de nimic.
toate buna si frumoase, pana intr-o zi, cand flacaul nostru isi anunta hotararea de a parasi palatul pentru a pleca in lumea larga.
"Mama, tata, eu plec in lume. Ma simt incorsetat intre acesti pereti. Vreau sa cunosc esenta vietii. Vreau sa vad oameni noi. Vreau sa simt ca traiesc plenar."
Tatal ii raspunse:
"Fiule, alegerea iti apartine. Langa noi ai fi avut totul. Ai fi domnit peste aceasta tara, nu ai fi dus lipsa de nimic. Calea sa iti fie insorita. Dar nu uita ca lumea este altfel decat o vezi."
Acestea fiind spuse, tanarul print pleca la drum, spre un nou orizont, spre ceea ce numea VIATA.

(e amiaza, si florile sunt mangaiate de razele calde. vreau sa ma las alintata.
inspre seara, o data cu racoarea, printul va reveni printre noi.
asa va fi)

[Little Rose]

si povestea nu am incheiat-o. ma iertati flori scumpe, dragi prieteni. am fost introdusa in sera. m-au furat de langa voi. timpul, grijile, viata.

dar am fost tot timpul cu gandul aici. la vis, la speranta, la incredere.

o sa vina si povestea. trebuie sa trag aer in piept.

numai bine.

[Zamolxis]

Scrii povesti foarte frumoase, Little Rose...
Te citesc cu placere de mai mult timp...

Continua
Incanta-mi sufletul neguros cu continuarea acestei povesti 

[Little Rose]

sa ma cititi. sunt pe pe aproape. infloresc si iar infloresc. chiar daca mai cad din petale.

vine si povestea. am promis de prea multe ori stiu.