...Bun găsit Grădină dragă...! Parcă doar am clipit de când te-am visat prima oară şi tu te-ai născut cu toate cântecele, poveştile, cafelele cu iubire...ochii iubitului meu... Te privesc uneori de dincolo de vise şi te simt crudă...crudă de frumuseţe, de miracole...crudă de adevărată..., dar te ating doar cu pleoapele şi sufletul... Vreau doar să ştii că te iubesc Grădina mea...cu toată lumea care vine aici...cu toţi fluturii tăi...florile...apele...zânele...poveştile...elfii..., dar te vreau vie într-o zi... Vreau să te pot clipi şi când deschid ochii să te pot privi...fără visele din tine...să fi doar tu...înflorită şi adevărată..., iar în lumea ta să alerge universul meu... - soţul meu, copii mei - ... în timp ce eu de pe veranda albă şi bătrână să cânt croşetând ciorăpei şi fulare pentru iarna când o să te umplem de îngeraşi şi oameni de zăpadă...
...am să te nasc cu adevărat Grădina mea...şi atunci voi putea să clipesc mereu...nu ai să mai dispari...