09 Octombrie, 2025, 07:47:47 p.m.
Totul despre Iubire

Autor Subiect: VANT LA PUPA - SARUTUL MARILOR  (Citit de 307772 ori)

0 Membri și 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

01 August, 2007, 10:01:42 p.m.
Răspuns #495
Offline

Semiramis

Global Moderator
primim, primim. ce ne mai povesteşti? pe unde te-ai mai plimbat până să ne prinzi din urmă?
Whatever happens, happens for a reason!
Orice se intampla, se intampla cu un scop!

02 August, 2007, 01:45:01 a.m.
Răspuns #496

diana_nistor

Vizitator
Buna treaba! Pana acum 3 gagici pleaca hai - hui in lume! Acum ori barbatii sunt niste iepuri fricosi si au dat bir cu fugitii, ori... sunt niste iepuri fricosi si s-au dat bolnavi! :)

Desdemona, ne-ai lipsit, scumpa mea! Si parca de la ultima noastra vedere ai prins un pic de culoare in obraji si te-ai mai implinit! Ei, fii linistita, nu iti cer "secretul" sau "reteta". O banuiesc eu! ;) Despre vitejia ta... mizam pe ea, vrand - nevrand! :)

Semiramis, draguto, eu plec de cu buna dimineata in targul de la marginea portului. Te rog da un anunt in ziar cum ca suntem in cautare de mateloti. Multumesc!

02 August, 2007, 10:26:20 a.m.
Răspuns #497
Offline

desdemona


la o asemenea primire viteazul din mine se rusina..
eh..privirea inca imi mai tanjeste la meleagurile pe care le-am simtit in drumul spre voi(ca iuti mai sunteti fratii mei si mult am mai avut de mers,dar tineretele mele nu le regreta).

dar astea sunt povesti pentru serile cand frante de oboseala  ne mai odihnim oscioarele la o cana de vin..sau acum am capatat o sticla cu o visinata naturala!(shhh,nu mai spuneti la nimeni.Si apropo uite reteta)
ee...ne mai prostim si noi asa ca femeiele singure:)

acum vitejii mei la lupta!!!
oo nu e asa...
acum vitejii mei pe mare!!! :laugh:


Singuratatea te transforma intr-un Cristofor Columb navigand spre continentul propriei inimi.
 Cate catarge nu-ti cresc in sange ,cand de lume te leaga numai marile?pe fiecare clipa m-as imbarca spre apusurile Timpului

09 August, 2007, 10:13:18 p.m.
Răspuns #498

diana_nistor

Vizitator
Dragii mei, atentie mare! Suntem monitorizati! Treceam cu desdemona in mare graba prin una din pietele Atenei, preocupate amandoua de cumparaturile ce inca le aveam de facut, desi sacosele atarnau deja grele pe umerii nostri, cand la un stand de ziare vad pe prima pagina a unei publicatii internationale, o poza cu corabia noastra. M-am sters la ochi de cateva ori, crezand ca mi se pare... sau ca visez! Am intrebat-o pe desdemona daca vede acelasi lucru si mi-a confirmat ca nu aveam halucinatii. Ne-am apropiat de stand privind neintrerupt poza cu pricina. Desdemona, mai agera si mai "treaza" ca mine a scos repede banutii din buzunar si a cumparat revista. Da, era corabia noastra! Si, mai mult, un articol de doua pagini despre aventura in care pornisem. Desdemona a tradus cu viteza randurile si iata, va pot spune si arata ce se vorbeste in  lume despre noi. Hmmm! Inca sunt uimita! Nu stiu ce sa cred!


1.   Zece negri (nu chiar negri)            8.   Nu putea fi orisicine,                           
      La un semn de prin L.A.,                     Lucru de luat in seama…
      Veseli,inventivi,integri,                       Ca sa mearga totul bine
      Curajosi si plini de ei,                         NU alegeri pe spranceana !                 

2.   In pornirea lor fireasca                   9.   Si-au facut de-ndata planul,
      Hotarati peste masura,                       (Nu era doar o agapa!)
      Vor alaturi sa traiasca                         Cum ,se stie,CAPITANUL,         
      O frumoasa aventura !                        Sare ultimul in apa !

3.   Sa priveasca-n largul zarii,            10.  Mai urmau sa mai numeasca,
      Peste apa-nvolburata                         Un SECUND si-un BUCATAR,
      Si primind SARUTUL MARII                   TRUBADUR sa-n veseleasca
      Sa nu-l uite niciodata !                       Si-un PAHARNIC (voluntar !)           

4.   Sa strabata cale lunga,                 11.  MATELOTI urmau s-apara
     Cum facu si Magelan,                           Si o DOICA (neaparat !)
     Din Mangalia s-ajunga                          Cel ce ramanea pe-afara,
     In Hawaii, in plin ocean…                      Era declarat…PIRAT !

5.   Au ales amfitrioana,                      12.  A venit in cercul lor
     Ati ghicit, era femeia                           Si-un POET(cu-nflacarare)                          
     Avand numele DIANA                           Avea si ceva umor
     (Ea venise cu ideea !)                         (Insa prea putina …sare ! )

                 
6.  Si incep sa se inscrie,                    13.  Ce a mai urmat, se spune, 
     Dornici sa-si atinga telul…                    Vom afla intr-un tarziu…
     Ghidul nu putea sa fie                          Cand s-o termina ( pe bune !),
     Decat «Jerry soricelul »                        Hai sa faceti si-un …pustiu !

7.   Pe « Lovetime » s-au intalnit          14.  Ce ati zice de Sahara, 
    (Si deja simteau tangajul !)                   Cu nisipuri miscatoare,
     Cel mai greu s-a dovedit,                     Ca sa stiti si voi ce-i vara.
     Sa-si aleaga …echipajul !                     Cum sa te prajesti la soare…

Pag 2


15.  Si acolo sunt pirati,                      17.  Pan-atunci spun : »Vant la pupa ! «                 
      Beduini in haine negre                         Si PAMANT la …orizont !
      Pe « pur sange »-ncalecati                  La sfarsit golim si cupa
      Langa dune stand de veghe…               Si mai mult ! (va dau si-un pont ?)

16.  Te ataca-n miez de noapte,          18.  Deocamdata e secret,
       Purtand sabii de argint,                      Poate e mai bun un sfat…
       Se vorbeste doar in soapte                 NAVIGATI pe INTERNET
       (Credeti-ma nu va mint !)                   EU raman ce sunt : PIRAT !

PS: multumim, S.O.! ;)
« Ultima Modificare: 10 August, 2007, 01:46:00 a.m. de diana_nistor »

11 August, 2007, 12:46:34 a.m.
Răspuns #499
Offline

inda


oare asta sa fie vestita corabie?
pustie?
or fi acostat si acum pun de-un dezmat prin port sau a dezertat tot echipajul?
Am vazut anuntul cum ca ar avea nevoie de mateloti...m-ar tenta...dar eu nu stiu sa fac nimic :( oare n-or sa-si dea seama? :D
sunt inda si numele meu e totuna cu vantul

11 August, 2007, 12:56:53 a.m.
Răspuns #500

diana_nistor

Vizitator
:) Bine ai venit, fata cu pasi mici si sfiosi! Multumesc ca mi-ai primit invitatia! Uite, asa cum am promis, masuta pregatita cu lichiruri din cele mai fine, fructe confiate, ciocolata, tigari. Si de ti-o pofti inima si altceva... voi fi bucuroasa sa iti ofer.
Nu te speria de pustietatea corabiei! Echipajul ei e aproape, vesel si temerar. Ti-l voi prezenta candva.

Imi iarta indrazneala... dar imi pare ca te cunosc. Te-am mai intalnit vreodata prin vreun colt de lume? Si vocea ta rascoleste pagini din fragila mea memorie batrana!

11 August, 2007, 01:07:27 a.m.
Răspuns #501
Offline

inda


Buna sa-ti fie inima si multumesc de ospitalitate!
daca nu deranjeaza mi-as aprinde o tigara de foi cu aroma de ciocolata.
imi aminteste de peregrinarile mele pe meleaguri indepartate...dar asta a fost cu mult timp in urma... deh...amintiri din tineretea nebuna...

acum nu prea mai calatoresc. cel mai adesea stau in desert. la marginea unei oaze. privesc caravanele cum vin si pleaca si ascult povestile lor. e ca si cum as calatori eu insami... ce sa fac... am imbatranit si eu... doar dorul de duca a ramas la fel cum era odata...
sunt inda si numele meu e totuna cu vantul

11 August, 2007, 01:26:23 a.m.
Răspuns #502

diana_nistor

Vizitator
Stai cat iti face placere, draga mea. Si de ne-or apuca zorile, de ne-o prinde soarele stand la taclale, vom putea spune cu glas tare ca nu am pierdut vremea. :)
Iar cand ne va cuprinde oboseala, cabinele sunt pregatite, paturile facute... sper sa iti placa sa dormi leganata de valuri. :)

Dorul de duca ne-a manat si pe noi la drum... Am fost in Insula Serpilor, apoi in Insula Creta, am vazut Egiptul, apoi ne-am intors pe taramurile Greciei si urmeaza sa ridicam din nou ancora si sa plecam spre Italia. E greu! Nu suntem un grup de specialisti, doar nevoia ne invata sa facem de toate. Cel mai mare defect al nostru... suntem tare iubareti! Ne indragostim imediat! Nici nu apucam sa ancoram in port ca deja se aud voci care spun "eu nu mai plec de aici! am gasit taramul de vis, aici vreau sa imi petrec restul vietii!". Si uite asa, numarul nostru e tot mai mic. Dar nu-mi pare rau! Ei sa fie fericiti! :)

12 August, 2007, 07:44:48 p.m.
Răspuns #503

diana_nistor

Vizitator
Atena
Busola mea interioara intra in conflict cu itinerarul impus de imprejurari. In realitate cred ca nu avem voluptatea calatoriilor...

Si totusi, grecii astia au vorbit despre fericire in cel mai sarac peisaj. Ei prind unda vietii in causul palmelor, nu in galeti si urcioare, cum aveau sa faca romanii, mai tarziu. Increderea Eladei in frumusete si fericire este mai importanta (of, modestia mea!) decat admirarea Parthenonului. In zadar suim pe Acropole daca nu ne punem nici o clipa problema ca trebuie sa deplangem nu disparitia Eladei ci incapacitatea noastra de a vedea Afrodite iesind din valurile marii.
Minerva, aici zeita intelepciunii, tine in cumpana lancea si scutul (un echilibru desavarsit). Daca lancea este speranta, scutul este memoria. Cred ca un om care nu are curajul sa-si aduca aminte, n-are nici curajul sa spere.
Si Labirintul lui Ulise este o problema a noastra, nu doar a mitologiei.
Sunt locuri unde trebuie sa "urcam" si aici noi toti avem nepasarea regala a tineretii in fata zilelor care trec. (si Eminescu este o culme unde nu urci decat pentru a ingenunchea).

Acum ma duc pe punte la o cafea si o tigara cu iz de ciocolata. Inda, nu vrei sa incercam si una cu iz de scortisoara? Sau de vanilie? Or fi si tigari cu aroma de busuioc sau de sofran? :)

13 August, 2007, 01:03:50 a.m.
Răspuns #504
Offline

inda


Ufff... nu facem bine cu tigarile astea. Ne vad copii si o sa deprinda obiceiuri rele. Totusi sa stau pe punte, sa ma las alintata de briza racoroasa si sa savurez tigara asta... e ceva ce nu-mi pot refuza!

Stii, ma gandeam la Ulisse si la Ithaca lui...tot drumul pe care l-a batut ca sa se intoarca la...niste pietre. Dar poate ca tocmai pietrele acelea la care a visat tot drumul ii confera o identitate si nu Penelopa. Ma gandesc uneori ca nu la ea s-a intors. S-a intors la locul unde sa se poata opri si sa se regaseasca. Ulisse cel care a plecat nu mai seamana deloc cu Ulisse cel care s-a intors. El a devenit propriul sau drum si propria sa cautare. Fara drumul de intoarcere...n-ar fi ramas nimic din el. Un razboinic ca oricare altul. Drumul l-a facut sa devina simbolul reintoarcerii catre sine. Toate posibilele iubiri la care a renuntat pe drum sa se intoarca la o Penelopa care imbatranita si frustrata il astepta doar ca sa-i poata reprosa povara fidelitatii pe care singura si-a asumat-o...
Ma intreb daca la intoarcere a gasit linistea si fericirea pe care le visase tot drumul... sau doar si-a intors gandul spre trecut, visand acum drumurile... prea batran sa mai porneasca in intampinarea lor...

Nu ma baga in seama, cand se insereaza devin melancolica, iar tarmurile astea albe care abia se zaresc la orizont ma fac sa ma gandesc ca fiecare avem adanc ascunsa in noi, ca o comoara, o Ithaca a noastra la care vrem sa ne intoarcem, dar prelungim mereu drumul, pentru ca stim ca acela va fi ultimul loc in care ne vom opri.

O sa-mi mai aprind o tigara, cafeaua asta nu ma mai lasa sa dorm si daca tot am cazut in oala cu melancolia...macar sa o beau pe toata, sa nu mai ramana si pentru maine ca altfel ma veti arunca peste bord ca stric atmosfera!
« Ultima Modificare: 13 August, 2007, 01:06:29 a.m. de inda_blue »
sunt inda si numele meu e totuna cu vantul

14 August, 2007, 11:10:19 p.m.
Răspuns #505
Offline

Semiramis

Global Moderator
sa nu care cumva sa plecati fara mine!
mai stau si eu pitin in concediu si vin  :D
Whatever happens, happens for a reason!
Orice se intampla, se intampla cu un scop!

07 Februarie, 2008, 09:01:39 p.m.
Răspuns #506
Offline

Semiramis

Global Moderator
în fiecare port de lume am lăsat câte un camarad. acum, doar păienjenii mai au casă printre îmbinările catargelor. corabia e tristă. nu mai este nimeni să îi spele puntea, nimeni să cânte tăind valurile. timona scârţâie prelung în noapte părăsită.
harta zace într-un colţ de cabină, uitată şi ea sub pipa căpitanului. butoaiele pline cu rom sunt pline de praf în magazie. călătoriile aşteaptă.
unde sunteţi marinarii mei?
Whatever happens, happens for a reason!
Orice se intampla, se intampla cu un scop!

08 Februarie, 2008, 11:21:06 a.m.
Răspuns #507
Offline

valentina


    "In freamatul rotund al insulelor albe,
     La fel de albe ca fiecare vis,
     Apa-si strecoara jocul de furtuna
     Cu buze insetate de abis.
     Coboara-albastre noptile in golfuri
     Printre corabii infrunzite-n port
     Si ceru-nlantuit de-argintul greu
     Al stelelor,se prabuseste mort.
     Plutesc in jur iubiri necunoscute
     Si dorul tarmurilor departate
     Unde Tristan si-a parasit Isolda
     Fugind sa-si spele fruntea de pacate."
Iubirea , isi intinde aripa in zborul nesfarsit al timpului !
Eu sunt doar o mica particula dintr-un atom ...
sunt praf de stele in trecerea mea grabita prin lume

27 Martie, 2008, 10:19:44 p.m.
Răspuns #508
Offline

Semiramis

Global Moderator
Bllue, căpitan de vas, că tot eşti în zonă...pe unde ne mai duci în larguri?
Whatever happens, happens for a reason!
Orice se intampla, se intampla cu un scop!

08 Iunie, 2008, 12:01:38 a.m.
Răspuns #509
Offline

Semiramis

Global Moderator
hei bllue, m-auzi? hai că rugineşte ancora în apă...a venit vara. mai plecăm?
Whatever happens, happens for a reason!
Orice se intampla, se intampla cu un scop!