Mai exista si cazul in care nu sunt copii implicati. Atunci, daca ambii sunt cu capetele pe umeri si au decenta sa accepte situatia( "nu ne mai iubim, hai sa ne despartim , sa nu inchidem orice usa spre fericire"), atunci se despart ca 2 oameni civilizati, tin legatura si, eventual, se vor ajuta reciproc la nevoie.
Eu am o vecina, divortata de cand avea copilul vreo 12 ani, acum are peste 35, familist la randul sau. Vecina mea nu numai ca este prietena de fam cu cea a fostului sot dar pastreaza o legatura stransa cu fosta soacra, mai mult pt ca are un suflet minunat( vecina mea), din respect si o ajuta mai mult decat o face actuala nora . Tatal baiatului a tinut legatura in permanenta cu acesta, acum este un bunic f iubit . Deci se poate.
Alt caz, o prietena a aflat ca sotul o inseala. A fost distrusa dar dispusa sa treaca peste asta pt ca il iubea enorm. Au impreuna un copil de 10 ani. El , daca tot a fost prins, a deschis divortul , au mers de mana la tribunal , pana la urma au hotarat sa -si mai dea o sansa. Au incercat insa increderea nu mai exista asa ca ruptura s-a produs. Totusi un tata care merita tot respectul, se ocupa de baiat , are grija sa nu-i lipseasca absolut nimic. Usa ii este deschisa permanent, comunica f bine cu fosta sotie .
Sunt mii de situatii dar, oricum s-ar intelege fostii soti, copiii vor avea mereu sufletul strans si , pana la maturitate cand vor intelege , isi vor atribui o parte din vina .