Poezii care ne-au marcat...poezii care ne-au placut...

[valentina]

Kahlil Gibran -Cantecul sufletului

"În adâncul inimii mele
Se-aude un cântec fără versuri –
Un cântec ce trăieşte
În sămânţa inimii mele.
Refuză să se amestece cu cerneala pe pergament;
Îmi învăluie dragostea într-o mantie diafană
Şi zboară, dar nu peste buzele mele.
Cum să îl cânt?
Mi-e teamă să nu se amestece cu eternul pământesc;
Cui să îl cânt?
Căci locuieşte în casa sufletului meu
De teama urechilor pline de sensibilitate.
Când privesc în mine,
Văd umbra umbrei sale;
Când îmi ating vârful degetelor
Îi simt vibraţiile.
Faptele mâinilor mele îi oglindesc prezenţa,
Aşa cum un lac reflectă stelele strălucitoare;
Lacrimile mele îl dezvăluie,
Aşa cum picăturile strălucitoare de rouă
Dezvăluie taina unui trandafir veştejit.
Este un cântec ce s-a născut din contemplaţie
Şi adus la suprafaţă de către linişte,
Evitat de larmă,
Îmbrăţişat de adevăr,
Repetat de vise,
Înţeles de dragoste,
Ascuns de trezire
Şi cântat de sufleteste cântecul dragostei.
Ce Cain sau Esaul ar putea să-l cânte?
Este cu mult mai parfumat decât iasomia;
Ce voce l-ar putea înrobi?
Este pecetluit la inimă, ca taina unei fecioare;
Ce coardă l-ar putea face să vibreze?
Cine îndrăzneşte să uneasă urletul mării
Cu ciripitul unei privighetori?
Cine îndrăzneşte să asemuiască strigătele unei furtuni
Cu suspinul unui copil?
Cine îndrăzneşte să spună cu voce tare
Cuvintele pe care numai inima le poate rosti?
Ce fiinţă omenească îndrăzneşte să cânte
Cântecul lui Dumnezeu? "


--------------------------------------------------------------------------------

[Angy]

Sunt un copac
Pe care durerea
Unei crengi rupte
M-a transformat in nimic.
Sunt un nimic.
Plutesc deasupra tuturor
Ca o vraja
Sunt soare
Sunt vant
Sunt un bulgare de lunima,
Sunt o seminta
Sunt un copac
Din noi un nimic
Sunt un nimic.
Asa nu mai simt durerea
Celor ce mor, ce se nasc,
Nu mai simt bucuria
De a fi pe pamant
Ci numai durerea
De a fi un nimicAnonim

[valentina]

<<<Cand viata va fi rea cu tine
Si toti or sa te-mproste cu noroi,
Tu fugi in lumea visului la mine,
Vom fi acolo singuri...amandoi.

Acolo, in lumina de mistere,
Scaldata-n apa visurilor lina,
Vei fi iubita ca-ntr-un colt de cer,
De-o stea de noapte blanda si senina.

Cu lacrimi voi spala eu orice pata,
Cu versuri nemaiscrise te mangai
In dulcea lor cadenţa leganata,
Te vei simti ca-n visul tau dintâi.

Ar fi pustie lumea fara tine
Si lipsa ta ar fi un vesnic chin
Si nu-mi doresc decat sa fiu cu tine,
Mereu in brate sa te tin.

De-aceeea nu ma-ncumet sa-ti dau pace,
Legati pe viata vreau sa fim mereu,
Caci fara tine, spune-mi ce s-ar face?
In ceas de noapte, singur trupul meu?

Acum, cand te iubesc, te rog nu spune "NU",
Acum , cand te iubesc, te rog iubeste-ma si tu>>>

[Lorelei]

Ti-as spune ceva,
despre noi,
despre zapada de-afara,
despre dragostea mea.
Ti-as spune ceva,
orice,
numai sa nu creasca iarba tacerii intre noi.
Ti-as spune ceva,
ce-ai stiut,
sau ce stiu,
dar a-nceput sa creasca iarba tacerii intre noi
si s-au ratacit sunetele din cuvantul tarziu.

(Definitia unui strigat - Octavian Paler)

[Lorelei]

Aproape - Marin Sorescu


Cum ni se aseamănă scrisul,
E ceva aproape mistic,
Nu deosebesc mana mea de a ta.
Iată, trec pe curat curentul iscat atunci
Între cele două pahare din care-am băut nițel soc,
Eu parcă stăteam pe un câine-manșon, din greșeală,
Cuminte manșon,
Dar mereu mă temeam c-o să mă muște scaunul.

Primeam mesajele tale ca din străinătate,
Când aștepți poșta să-ți aducă vești
Și parcă eram într-un vis,
Când vezi pe cel care-ți scrie scrisoarea,
Ba chiar dacă vrei, poți să-i atingi genunchiul,
Dar numai atât.

N-am fost învățat cu răsfățul
Și nici nu mi s-au spus multe,
Din câte aș fi meritat,
Pentru că nici eu n-am spus multe,
Am mers pe subînțelesuri
Am trăit din subînțelesuri
Și cuvintele tale îmi veneau atât de bine,
Aș fi vrut să le probez în oglindă
Ca pe o haină scumpă cu care nu-s deprins.
 
Cu tine am renunțat și eu la reținere,
Am dat drumul la băierile sufletului.
Da, și pe mine ma dor rărunchii de dor
(Tu ai scris asta, eu am scris-o?)

Și conjugările verbelor tale
Îmi încărcau și-mi descărcau ochii.
Unde suntem noi? Și unde-o să ajungem?

În cimitir există coșuri de gunoaie,
Ca și când cei de dedesubt,
De sub noi,
Ar avea ore fixe, când vin să arunce resturile de viață.

Dumnezeu să-i odihnească și pe ei
Și pe cei care caută în calupurile cimitirului,
Liniștea unui foc lăuntric.

[valentina]

As vrea sa fii un graunte de praf
Ca cea mai slaba adiere sa te poata aduce ...

Praf de dragoste , praf de nimic .
Praf nevazut ,
Totusi - dragoste , mereu dragoste .

Lasa-ma sa te tin in palma
Imponderabila , imperceptibila ,
Lasa-ma sa cred ca esti in mine ,
Ghemuita undeva , in mine .

As vrea sa fii un graunte de praf
Ca cea mai slaba adiere sa te poata aduce ...

Lasa-ma sa te fac roditoare ,
Cum primavara lujerului florii ,
Ca sa te nasti in mine ,
Avutie a dragostei , belsug al dragostei ,
Rod al dragostei , plin de seva .

Te am , tu nu -
Nesfarsita absenta ,
Atat de aproape de neatins ,
Atat de intens inefabila .
Totusi pe locul dorului meu
Adesea gasesc alinare .

                 Dragoste -Gane Todorovski
 

[Eve]

"Timpul curge-ntruna, parcă nici n-a fost
Tinereţe pură în al meu destin;
Am trăit cuminte fără nici un rost,
Am plecat aproape, pasul mi-i puţin.

Trece vremea-n valuri, limpede izvor
Se preface-n pripă vână de torent,
Cucu-şi muşcă limba, nu-i mai călător,
La iubiri de-o noapte nu mai spun prezent.

Poate vii cu trenul visului sublim;
Diligenţa-n vreme a plecat cândva,
Te aştept iubire să trăim puţin,

Îmi e dor de fapte şi iubirea ta;
Vino astă seară, am un ol cu vin,
Vreau să-l beau cu tine, la ce-am aştepta...?" (Sonet- Vasile Ionac)

Ps: nu stiu daca este doar nostalgie dar... mi-a placut

[LiaRomanov]

El Zorab si Noi vrem pamant!, G. Cosbuc ... toata lumea le stie, nu are rost sa umplu pagina asta de versuri.

[Lorelei]

Scrisori nescrise

Radu Gyr



Viaţa noastră-ascunde-adese
într-un colţ de paradis
scrisori ce nu ne-au fost trimese
de-o mână care nu ne-a scris.


Nu ştim pe foi ce-am vrea să fie,
ce cânt de dragoste nescris,
dar mâna care nu ne scrie
o legănăm mereu în vis.

 
Şi frazele ce n-au sa vină
în aşteptări mai scumpe ni-s,
iar umbra ce n-a dat lumină
în piept ni-i floare de cais.

 
Şi-aşa cum stăm în uşi deschise
pândim cu-n dor nicicând ucis
scrisori ce nu ne-au fost trimise
de-o mână care nu ne-a scris.

[Angy]

Aminteste-ti!

De ce-ti pleci ochii-n jos, mereu tacuta...
De parc-ai cerceta ceva de mult trecut...
De ce privirea-ti zboara, abatuta?
Ce taine te framanta , ce-ai pierdut?
De ce privesti in urma mai tot timpul?
Pe cine-astepti, pe cine n-ai vazut?
Nu mai zambesti? De ce? E-atat de simplu…
E simplitatea-n care te-am stiut…
Radeai candva si eu radeam de bine…
Unde te-ai dus, unde te-ai ratacit?
Ce pot sa fac sa reinvii in tine
Omul de ieri cu zambet implinit?
Te vad, te-aud, te-ascult si nu pot crede…
Ca tu esti tu …cat de schimbata esti…
Pari rupta din alt timp, din alta vreme…
Si obligata pari sa ne privesti…
Intoarce-te in clipe ireale…
De nu mai vrei si nu mai poti trai…
Impaca-te cu gandurile tale
Si vino inapoi, de vei zambi…
Nu-ti pangari prezentul, fara vina
Si nu te-ndeparta de viitor…
Ridica-ti ochii catre luna plina
Si aminteste-ti...ii vorbeai pe-un nor…
Cauta-ti cerul ce te-astepta-n seara
Sa-i canti de dragoste si dor mocnit…
Gaseste-ti visul si viseaza-l iara
Nu-l zavori in lacrimi de argint…
argintul viu al lacrimilor triste...
nu te ajuta sa traiesti nicicum...
mai da-i o sansa clipei sa existe...
si fii iar tu, cum nu te vad acum...

(Mirela Apintilioaiei)

[Lorelei]

azi l-am asteptat pe M

             ioana negoescu

azi l-am așteptat pe M într-o gară
trenurile întârziau cumplit
se anulaseră încercările noastre de a ne găsi
toate nopțile se topeau în lumina unui neon
ce bâzâia necontenit în sala de așteptare
nu mai puteam să rămân. peronul se umpluse de lacrimi
cineva îmi dăduse un măr
și mușcam din el până la sânge


M are acum timpul lui are mersul lui
are sângele meu.

[viulian]

Wow. Parca vad si cum lacrimile inunda sinele, singurele probabil care au mai ramas din "potentialul" pierdut al .... (si aici e intrebarea. Personalului sau Rapidului) ?