Buunn...deci sper din suflet sa fi generos cu mine, sa nu ma iei prea tare pentru ca stii tu...eu sunt cam emotiva si...nu uita ca sunt prietena ta buna...da???

... Fii bland Rudy...ok? Defapt...stii ce dragul meu prieten?...Fii tu insuti, pentru ca asta te face atat de special!
cu prietenie,
Ramona-Sandrina
.............................................................................................
Afara era frig..., stelele straluceau, iar zapada arunca raze argintii peste tot. Am inceput sa sar sotron pe niste dale inghetate si fara sa vreau ma aud numarand:
Eu: - 1, 2, 3-4.., iar mainile mele framantau incet un bulgar... Gata...acuma pot sa iti dau drumul pentru ca esti un bulgar mare si frumos...! Te descurci tu si singur!
Bulgarul straluci putin si...zbura...
Rudy: - Buna tinta, nu am ce zice, dar parca totusi puteai sa te mai straduiesti...micuto!
Ochii mei se ridicara plini de nedumerire..., obrajii mi se inrosira de ciuda si emotie:
Gandul meu: "-Hmmm, auzi micuto!!!... Ihhh, puteai si mai bine... De unde stia el ca puteam si mai bine?"...imi murmuram eu in minte un monolog plin de ciuda...
Rudy: - Dar..., sa stii ca puteai sa il mai cresti putin...era inca adolescent..., zise el chicotind copilareste.
Nu am putut sa ma abtin si gura mea incepu sa zambeasca intr-un coltisor...Trebuia sa recunosc ca barbatul acela inalt si brunet din fata mea era nostim si incepea sa imi placa faptul ca bulgarul meu adolescent il pocnise tocmai pe el. Parea un copil mai mare dornic de a lega o conversatie...probabil cu un copil mai mic...si..s-ar putea ca ii tine figura

pentru ca l-a cam gasit in persoana mea.
M-am apropiat zambind de el si i-am intins mana:
Eu: - Ma numesc Allia...defapt ma numesc Ramona-Sandrina, dar imi place sa mi se spuna Allia...pentru ca ma reprezinta...
Zambi...si scoase din buzunar un Mosulet de plus... pe care mi-l puse in palma, pastrandu-mi manuta inghetata intre
mainile lui, care trebuie sa recunosc sunt frumoase...
Gandul meu: "- Are maini finute...Oare o fi scriind?...Mi-ar placea...!"....am zambit, dar gandul meu tipa la mine: "- Allia..., ce ai? Trezeste-te din sentimentalism..."
Am oftat si zambind m-am trezit vorbind tare:
Eu: - Eh..., nu vreau sa ma trezesc...!
Rudy: - Poftim? Din ce sa te trezesti?
Am ridicat din sprancene si realizand gafa am inceput sa ma balbai...:
Eu: - Aaa, ahh, offf doamne unde mi-e gandul? NImic! Din nimic! Vorbeam si eu asa...
Ma privi duios si chicoti...Avea un chip bland si care imi inspira incredere si multe sentimente pline de incercari...Parea oarecum trist si fericit, emotionat si stapan pe el.
Rudy: - Bine micuto...Hai sa facem abstractie de faptul ca esti un copil mic, dar care...ma rog...(tusi fastacit...). Eu ma numesc Rudy...! Te urmaresc de cateva zile facand ingerasi prin zapada...noaptea cand nu e nimeni in parcarea blocului

...si tin sa recunosc ca mi se pare un gest indraznet si...foarte nostim! M-am gandit sa iti aduc asta...si se uita inspre Mosulet. Un copil ca tine micuto...stiu ca adora jucariile...
L-am privit bosumflata si rosie, iar el zambi punandu-mi mana pe fata.
Rudy: - Imi place cand te bosumfli...Ti se ridica coltul de la buza de sus si pari un copil micccc de tot...
Gandul meu: "- Oare ce sa cred despre acest barbat?"...continua incert monologul meu intern..."- Nu stiu cine este, nu stiu ce vrea, dar imi place cum ma face sa simt si sa tresar...".
Eu: - Ma simt neindreptatita sa stii...
Ma privi oarecum trist si melancolic...cautandu-mi mereu privirea..
Rudy: - De ce? Nu iti place Mosul pe care ti l-am adus?...Hmmm...stiam eu ca poate era mai bine sa iti aduc un trandafir...
Mi-am tras mainile timida din mainile lui si luandu-i-le intre ala mele...am privit in ochii lui adanci si calzi:
Eu: - Nu...trandafirii se gasesc peste tot...dragule! Mos Craciuneii de plus sunt unici si imi plac mai mult sa stii... Multumesc! Ma simt insa neindreptatita pentru ca eu nu ti-am luat nimic... Nu aveam cum...nu te cunosteam..., dar ma bucur ca in sfarsit ne-am cunoscut...
Rudy: - Pai stii micuto...eu sunt un barbat greu de multumit...! Nu ai cum sa imi iei ce vreau...
Eu: - De unde stii?
Rudy: - Bine, tu ai vrut! Vreau o vila enorma, o femeie frumoasa si apetisanta..., vreau masina de lux..., vreau..., dar...de ce te uiti asa la mine? ma intreba el vazandu-mi tristetea si nedumerirea din priviri.
Nu puteam sa cred ca un astfel de barbat materialist si plin de ingamfare a putut sa ma faca sa ma simt atat de speciala... Nu! Nu se putea... Nu este el cel care a nascut fluturasii in stomacul meu si in sufletul meu atat de incercat...In ochii mei incepura sa se strecoare luminite de lacrimi, iar coltul gurii incepea sa se miste incet...
El...pentru prima data tresari..., iar privirea parca il certa..
Rudy: - Am glumit...! Asa sunt eu! Glumesc mereu despre astfel de lucruri, dar...sa stii ca o privire adanca a ochilor tai, un zambet gingas si o strangere de mana...ar fi cadoul perfect micuto...! Defapt prezenta ta este un cadou pentru mine... Copilaria si surasul tau...sunt numai bune de pus sub un bradulet batran si obosit... Ce zici? Mergem sa iti arat despre ce brad vorbeam?
Sufletul incepuse sa se mai linisteasca, lacrimile mi se agatasera de pleoape, iar zambetul imi reveni... Am mers....
...................................................................................